Îndrăzneală și strălucire. Bucureștiul interbelic și moda lui
https://www.ziarulmetropolis.ro/indrazneala-si-stralucire-bucurestiul-interbelic-si-moda-lui/

Societatea interbelică are teatralitatea ei. Și frivolitatea ei. Eleganţă, bonomie şi o strălucire pe care Al Doilea Război Mondial o va şterge pentru totdeauna. Expoziţia „Moda în Bucureştiul interbelic” o reînsufleţeşte atât cât să vă aprindă imaginaţia.

Un articol de Dana Ionescu|6 decembrie 2020

Până pe 14 februarie 2021 sunteți așteptați, în mijlocului capitalei, la o scurtă ieșire din timp. În sala aflată la parterul Muzeului Municipiului București, la Palatul Șuțu, puteți scăpa de freamătul orașului agresiv din 2020. Priviți câteva exponate și vă treziți în alt timp, acum o sută de ani, când a trăi însemna altceva. Un timp cu o estetică a lui, expresie a unui stil de viață și a unei mentalități deschise la nou. Câteva pălării negre, de damă, care ne invită să ne imaginăm, pornind de la explicația atașată, cum vor fi arătat ele pe doamnele care le-au purtat. La ceas de seară sau de amiază, oricând și oriunde, doamnele interbelice erau atente la nuanțe. Câteva ținute de seară, purtat în spații selecte de acestei femei îndrăgostite de exterior. În cartea sa „Istora costumului feminin din Evul Mediu până astăzi”, Georges Vigarrelo își intitulează capitolul despre moda anilor 1920-1945 „Triumful exteriorului”.

Triumful acesta s-a văzut și la București – la Capșa, pe Lipscani și în celelalte spații-emblemă ale orașului dintre cele două războaie de care amintește mica expoziție de la Palatul Suțu. El s-a exprimat în obiectele de viață cotidiană – privată și publică –, propulsat de un nou avânt și de intensa dorință de schimbare. Reflectat în stilul vestimentar, stilul de viață al epocii, cu elemente îndrăznețe, este sugerat de discursul expozițional propus la acest sfârșit de an prin câteva piese.

Suplețe, fluiditate, mobilitate, spre o mai mare libertate. „Simplificarea ținutei, trebuie să o repetăm, suplețea ei, trăsături foarte prezente, remarcabile, începând din anii 1910 și din anii 1920, revelează un context precis: afirmarea din ce în ce mai puternică a unei siluete active și subțiri, «zvelte», anunță numeroase articole și comentarii pentru a sublinia mai bine autonomia și mobilitatea”, scria Georges Vigarello în carte citată. În lumea citadină, din România dornică să se sincronizeze cu Occidentul, femeia interbelică e un personaj cu nuanțe. Iat-o pe Regina Maria imortalizată la un eveniment de familie, iat-o pe secretara personală a domnului Virgil Madgearu, în ținuta de zi a momentului, privind spre aparatul de fotografiat. Liniile simple și pure sunt privilegiate în ținutele lor. Ca și în ținutele domnilor, fie ei oameni de stat ca Alexandru Marghiloman, a cărui elegantă, aproape anonimă carte de vizită o vedem expusă, sau simplii cetățeni, cum e vânzătorul dintr-un magazin de mărțișoare, în costum modern, explicându-și oferta.

Femeia se emancipează mai mult decât oricând. Iată, porțigaretul ei e aici. Fumatul, obicei împrumutat din sfera prin excelență a masculinului, îi conferă o aură nouă.  Iată, tunsoarea à la garçonne le fascinează și pe regine, și pe tinerele anonime. Fustele mai scurte, croiala dreaptă, fără pense, bluza cu cordon pe șolduri, rochia-sac, toate atât de îndrăgite în Franța, pantofii cu toc, în general cu baretă intră acum în viața ei și o pună în lumină. În lumină ea strălucește și seara, când iese la evenimente mondene și la spectacole de teatru. Ținuta de seară și smochingul nu puteau lipsi din expoziție. Aduse din diferite ateliere europene, de la Viena și Paris, piesele vestimentare pe care le puteți vedea expuse la Muzeul Suțu își așteaptă cuminți, tăcute, admiratorii, într-o vreme în care e nevoie de multă imaginație.

Închideți ochii și puteți să vi le închipuiți pe aceste doamne cu apetit pentru artă, dar și pentru bârfă, gata să iasă în oraș, cu accesorile lor insiprate din sfera Art Nouveau și Art Deco. E vremea teatrului, e vremea nopților lungi, albe, vremea pălăriilor, a mănușilor lungi și a privirilor îndrăznețe. Domnișoare, soții și amante, actrițe și funcționare, femei citadine și țărănci care încep să ridice ochii din pământ, femeile Bucureștiului interbelic, imortalizate în romane și piese de teatru, se însuflețesc în imaginație. Expoziția le pune sub lupă profilul și identitățile, pornind de la urmele unei lumi. Alături de piese vestimentare și accesorii putem vedea și câteva elemente de mobilier, piese de cristal și porțelanuri din case bucureștene de altădată. Veniți! Sunteți în mijlocul orașului și puteți face o mică, necesară incursiune în timp.



16
/11
/20

O expoziție de grup atipică, The Domino Effect (21 noiembrie 2020 – 6 februarie 2021) aduce în spațiul galeriei Gaep 13 lucrări selectate exclusiv de artiști, printr-o reacție în lanț: de la Răzvan Anton și până la Ignacio Uriarte, fiecare artist al galeriei a ales o lucrare de la următorul artist în ordine alfabetică.

13
/11
/20

Fabrica de Pensule alături de Spațiul de Artă Contemporană MAGMA deschid primul moment din setul de expoziții dedicate sectorului emergent al scenei de arte vizuale din România, parte a proiectului "Future Perfect / Viitor Anterior", în data de 13 noiembrie 2020, printr-un tur ghidat online care se va desfășura pe pagina de Facebook a Fabricii de Pensule.

12
/11
/20

La Muzeul Național al Țăranului Român,  sâmbătă, 14 noiembrie 2020, publicul este așteptat la evenimentul intitulat Noaptea Europeană a Muzeelor. Cu această ocazie se pot vizita trei expoziții temporare. Organizatorii au pregătit, de asemenea, o proiecție în aer liber. Anul acesta, expoziția permanentă va fi închisă, deoarece clădirea monument istoric din Șoseaua Kiseleff nu a […]

02
/11
/20

Asociația Culturală Control N lansează ACSINTE.100, parte a programului educațional cu același titlu, un album virtual cu fotografii de Costică Acsinte însoțite de clipuri audio și video ce invită publicul tânăr în România anilor 1920 - 1960.