Kazuo Ishiguro a luat NOBEL-ul pentru LITERATURĂ
https://www.ziarulmetropolis.ro/kazuo-ishiguro-a-luat-nobel-ul-pentru-literatura/

„A existat o altă viaţă pe care aş fi avut-o, dar o am pe aceasta…” – Kazuo Ishiguro. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din acest an este Kazuo Ishiguro ”pentru romanul său cu puternic impact emoţional”. Premiul se acordă anual de către Academia Suedeză operei unui autor care a produs „cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistă”, conform formulării lui Alfred Nobel.

Un articol de Petre Ivan|5 octombrie 2017

Anul acesta, câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură este Kazuo Ishiguro.

Kazuo Ishiguro s-a născut pe 8 noiembrie 1954 în Nagasaki, Japonia, însă familia sa a emigrat în Marea Britanie pe când autorul avea cinci ani. La sfârşitul anului 1970, Ishiguro devenea absolvent al Universităţii din Kent, după care a urmat cursurile de scriere creativă la University of East Anglia.

Din acel moment, Kazuo a devenit un scriitor cu normă întreagă. Prima sa carte, “A Pale View of Hills,” a apărut în 1982. Atât acţiunea din primul roman, cât şi cea din al doilea, intitulat “An Artist of the Floating World,” publicat în 1986, are loc în Nagasaki la câţiva ani după Al Doilea Război Mondial.

Ca scriitor, sunt mai interesat de ce-şi spun oamenii că s-a întâmplat, decât de ce s-a întâmplat de fapt. – Kazuo Ishiguro

Anul trecut, premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat cântăreţului Bob Dylan, pentru crearea unor noi maniere de expresie poetică în cadrul marii tradiţii a muzicii americane, iar în 2015 scriitoarei şi jurnalistei Svetlana Alexievich (Svetlana Aleksievici), „pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”.

Premiului Nobel pentru Literatură este acordat pentru merit literar de durată, uneori însă scriitori importanţi nu l-au obţinut, deşi erau eligibili, controversele generate fiind inevitabile deoarece decernările literare sunt bazate pe opinii subiective.

Din 1901 până în anul 2016, Nobelul pentru Literatură a avut 125 de laureaţi, doi dintre aceștia, Boris Leonidovici Pasternak (1958) şi Jean-Paul Sartre (1964), refuzând prestigioasa distincţie.

Foto: Kazuo Ishiguro – facebook

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.