Lansarea volumului „Mihai Olos”, recent apărut la Editura MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansarea-volumului-mihai-olos-recent-aparut-la-editura-mnac/

Editura MNAC şi-a adăugat în colecţie o nouă publicaţie, ajungând astfel la un portofoliu de 71 de titluri.

Un articol de Liliana Matei|23 februarie 2022

Volumul „Mihai Olos” se lansează cu participarea autorilor în cadrul unui eveniment din seria MNAC LiveOnline, joi 24 februarie, ora 18:00 pe pagina de Facebook a muzeului. Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe canalul de Youtube al muzeului.

Mihai Olos a avut drept menire „să ordoneze Haosul”

Creator al Orașului Universal, artist conceptual fascinant, autor al unei opere complexe, Mihai Olos a avut înzestrări diverse: pictor, sculptor, grafician, arhitect, poet, muzician, geniu al improvizației. Prototip al omului universal și personaj spectaculos, asemeni operei lui, a impresionat orice norocos care a avut privilegiul de a-l întâlni. Iar creațiile sale au marcat ireversibil arta românească a veacului XX.

Mihai Olos se numără printre puținii artiști care au asimilat în mod original și creativ experiența lui Constantin Brâncuși, creând un univers dinamic de forme și aducând la un nivel complet nou de înțelegere relația dintre cultura materială țărănească și cea vizuală contemporană.

Olos a sfidat constrângerile și limitele impuse de comunism, reușind să se conecteze, prin munca și călătoriile sale, la ultimele cercetări din domeniul arhitecturii utopice radicale, dar și la cele mai noi tendințe – arta ca activism social (unde și-a întâlnit, în idei și în viața reală, spiritul geamăn: Joseph Beuys).

Un artist uriaș, prea puțin cunoscut și nu îndeajuns prețuit, are șansa de a fi (re)descoperit de publicul de astăzi. Născut în februarie 1940 în Maramureș, Mihai Olos se număra, trei decenii mai târziu, printre cei dintâi protagoniști de happening-uri din România. În 1991, s-a stabilit în Germania, la Endigen, dar a rămas fidel originilor sale.

Olos are inteligența deopotrivă materială și metafizică a lui Horia Bernea, dar nu și dogmatismul teluric al acestuia; e capabil de polimorfism stilistic și de transformări multiple ale personalității vizuale, ca Ion Bitzan, dar nu abdică niciodată de la principiul unic al ideii; este un scriitor de concepte poetice precum Alexandru Chira, dar satul pe care el îl explorează astfel e unul generic, nedeterminat spațio-temporal; Olos are obstinația formală a lui Paul Neagu, dar o salvează printr-un relativism al materialelor; el e preocupat de o pedagogie a vizibilului, ca grupul Sigma, dar o subordonează elanului artistic pur; e un constructor de orașe utopice, ca Liviu Stoicoviciu, dar personajul său are o sălbăticie exterioară orașului”. (Călin Dan, Pasaje pe lângă oraș. Câteva note hermeneutice despre Mihai Olos, Editura MNAC, 2021)

Amplul volum „Mihai Olos”, proiect-eveniment al Editurii MNAC, are misiunea de a face cunoscută unor noi categorii de public opera unui creator fascinant.

Volumul Mihai Olos poate fi achiziționat în magazinul de la parterul muzeului, cât și la librăriile partenere: Cărturești, Seneca Anticafe și Librăria Eminescu din București. Distribuția internațională este asigurată prin dcv-books.com.

Invitați speciali:

  • Magda Predescu, autoare text, cercetare catalog, co-editor

Este cercetător științific în cadrul Editurii Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Este membru al AICA Internațional. A primit granturi de cercetare din partea Getty-Colegiul Noua Europă, Archives de la Critique d’Art (Rennes) și Maison des Sciences de l’Homme (Paris).

  • Ileana Pintilie, autoare text

Este istoric şi critic de artă, profesor universitar abilitat la Facultatea de Arte, Universitatea de Vest din Timişoara, curatoare independentă. A publicat numeroase articole, eseuri de artă contemporană și este colaborator al publicației ARTMargins. A organizat şi curatoriat festivalul de performance Zona în Timişoara și numeroase alte expoziţii în ţară şi în Europa.

  • Anca Mihuleț, autoare text

Este istoric de artă și curator; trăiește și lucrează în Seul. În 2016, Anca Mihuleţ a fost premiată de Asociația pentru Cultură și Teorie Igor Zabel din Ljubljana cu una dintre „Bursele Igor Zabel”. A fost una dintre curatorii ediției din 2019 a Bienalei din Singapore.

  • Helga Fessler, co-autoare cronologie, corectură

Este filolog și antropolog, soția artistului Mihai Olos.

  • Simona Vilău, coordonatoare producție

Este artistă, lucrează ca muzeograf în cadrul Secției Curatoriat-Producție Expoziții și ca secretară de redacție a Editurii MNAC din 2019. Publică articole în Revista ARTA, pe platforma Eastern European Collectors și este autoarea unei teze de doctorat despre violență în arta contemporană românească. După absolvirea studiilor, ia parte în numeroase proiecte independente în calitate de curator sau producător.

Moderator: Călin Dan, director MNAC

Sponsori: BRD Groupe Société Générale, Greentek & DARA LightingCrama OprișorPolicolor RomâniaGrup Transilvae, Molotow, ProfiArt, UniCredit Bank, Vitamin Aqua

Parteneri: Cărturești, Editura Arthur, Editura Frontiera, Editura Cartea Copiilor, Editura Litera, Energiea, Elle România, FEEDER.ro, GOKID.ro, Grupul Editorial Corint, Igloo media, Librăria Mihai Eminescu, Libraria Seneca Anticafe, Mercure Hotels Bucharest Unirii, National Geographic Romania, Revista ARTA, RFI Romania, Radio Guerrilla, Revista Zeppelin, Propagarta, Supereroi printre noi, The Institute, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți București

În fotografia de sus: Nichita Stănescu, Nicolae Velea, Mihai Olos © Mihai Olos Estate / MNAC

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.