”Legionar, fascist și colaboraționist al regimului Ceaușescu”
https://www.ziarulmetropolis.ro/legionar-fascist-si-colaborationist-al-regimului-ceausescu/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Această caracteristică puţin măgulitoare îl priveşte pe bănăţeanul Iosif Constantin Drăgan (1917-2008) care şi-a făcut averea şi renumele în Italia.

Un articol de Georgeta Filitti|9 august 2017

Ca bursier la Roma al Institutului cultural italian din București (după ce la liceul din Lugoj  îl avusese profesor, printre alții, pe Horia Sima), viitorul om de afaceri face o teză despre Dreptul corporativ (1940) și studiile Corporatismul românesc. Date despre doctrina legionară și Mistica legionarilor lui Codreanu. După război s-a lansat în afaceri cu banii unor bănci româno-italiene (pe care i-ar fi restituit) și cu fonduri de la Horia Sima, provenite din susținerea nazistă a Guvernului național român de la Viena al acestuia.

Societatea Butangaz, înființată la Milano în 1948, l-a lansat pe piața europeană și în Africa de Sud. Prin Agenția de presă și radio Europa și-a făcut reclamă pe măsură și a început colaborarea cu regimul comunist de la București. Vizitele de afaceri în România și organizarea de congrese internaționale de marketing s-au succedat odată cu tratamente la institutul Ana Aslan. În 1973 elogiază regimul comunist în vol. Europa nouă. România țară a două lumi (în l. italiană). În 1988 un adulator l-a înscris printre cei 46 de ”părinți ai patriei”.

I.C.Drăgan rămâne memorabil și prin producția de carte scoasă la editura sa Nagard (Milano): Statele Unite ale Europei, de A.C. Popovici, Istoria literaturii române, de George Călinescu, volumul de memorii Contrapunct în oglindă, de George Enescu, A. Lazarev, un falsificator al istoriei, de C.C. Girescu și Dinu Giurescu, Antonescu, Mareșalul României și războiul de reîntregire. În activitatea de editare a fost ajutat din țară de Traian Filip și Eugen Barbu.

Volumul care a stârnit multă vâlvă, fiind îmbrățișat de o largă pătură de naționaliști comuniști din țară rămâne Noi, tracii; același titlu l-a purtat și o revistă.

În România I.C.D. a ctitorit un trust de presă, cu sedii la Lugoj și Timișoara, având posturi de radio, TV, tipografii și o rețea de distribuție, iar Fundația europeană Drăgan a creat la Lugoj o universitate europeană (1992).

I se mai datorează monumentul lui Decebal de la Mracronia, pe malul Dunării, lângă Orșova, de 40 m. înălțime. Președinte de onoare a diferite asociații, medaliat, director onorific de publicații, doctor honoris causa, cetățean de onoare – toate înainte și după revoluția din 1989 – I.C. Drăgan a fost și unul din cei mai bogați români, cu o avere de circa un miliard de dolari.



23
/03
/16

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

22
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Oraş de câmpie, cu mai toate casele făcute din chirpici, paiantă ori nuiele  - asta până la mijlocul secolului al XIX-lea – Bucureştiul a rămas expus tuturor calamităţilor: inundaţii, cutremure, incendii. Acestea din urmă pârjoleau o uliţă, o mahala, până în 1847, când au distrus aproape o treime din el.

21
/03
/16

„Cu Bach, viaţa ar fi suportabilă chiar şi într-un canal” - Emil Cioran. Considerat, alături de Mozart şi Beethoven, cel mai mare compozitor al lumii, Johann Sebastian Bach s-a născut într-o zi de 21 martie (1685).

20
/03
/16

În 1826, luminatul boier Dinicu Golescu publica „Însemnare a călătoriei mele“. Îşi ţinea băieţii la studii în Elveţia şi cu doi ani în urmă se dusese să vadă cum le merge învăţătura. A traversat Europa Centrală şi uimirile îl ţintuiesc la tot pasul. În Austria şi statele italiene, pe lângă drumuri şi şosele, cu rigole curate, străjuite de copaci atent îngrijiţi, tatăl viitorilor paşoptişti vede puzderie de statui. Ce sunt astea? La ce folosesc?

16
/03
/16

 „Ariel al pianiştilor” sau „Rafael al pianului”, cum i se spunea lui Chopin, fusese în copilăria şi adolescenţa sa adulatul saloanelor aristocraţiei poloneze din Varşovia, apoi al celor din Paris. Pe ecranul existenţei sale sentimentale s-au perindat cele mai seducătoare femei ale timpului său: Maria Wodzinska, Constanţa Gladkowska, Wanda Radziwiell, prinţesa Cezartoryska, Contesa Dellina Potocka şi, în cele din urmă, George Sand. 

16
/03
/16

La început a fost mânăstirea. Se spune că numele aminteşte de „cotrocire”, adică, acoperire, adăpostire ce i-ar fi fost grabnic necesară lui Şerban Vodă Cantacuzino. De ce? Pentru că se ferea din calea duşmanului său politic Duca vodă, căruia, în plus, îi pusese şi coarne.

14
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Grecii sunt prezenţi la Bucureşti încă de la atestarea documentară a oraşului (1459). Sunt întreprinzători, negustori iscusiţi, oameni ce se fac repede utili. Căderea Constantinopolului, întâmplată în 1453,  înseamnă prăbuşirea Imperiului bizantin şi în acelaşi timp un exod al grecilor. Ţările române sunt un loc predilect iar capitalele lor, Bucureşti şi Iaşi, găzduiesc un număr sporit de la an la an.

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983

06
/03
/16

Basmele au un sâmbure de adevăr? În cazul lui Pake Protopopescu se pare că da. Licenţiat în Drept de la Paris (cu o teză despre Acţiunile cauzate de frică!), acest băiat de preot bucureştean ajunge primar şi îşi ia funcţia în serios.

04
/03
/16

ACTRIȚA DE LA PAGINA 1 Marcela Rusu, născută la Galaţi în 1926, a fost o femeie frumoasă şi iubită, care a ştiut ce a vrut de la viaţă. A cunoscut fericirea şi opusul ei, iar pe scenă a avut momente de succes. A fost căsătorită de trei ori, n-a avut copii, dar şi-a îndeplinit rolul de mamă - povestea prin interviuri - crescând doi nepoţi şi nişte câini pe care i-a botezat de fiecare dată „Gâlcă”, indiferent de generaţie. 

02
/03
/16

“Eu am rimat întotdeauna cu Teatrul «L.S. Bulandra» din Bucureşti”, îi plăcea Rodicăi Tapalagă să spună adesea. A fost Zoe din “O scrisoare pierdută”, Didina Mazu din “D’ale Carnavalului”, Sophie din “Dimineaţa pierdută”, Elena Andreevna din “Unchiul Vanea”. Este actriţa care se simțea feminină, iubită, frumoasă, puternică, atunci când era pe scenă.

28
/02
/16

Oraş al bucuriei, dar şi al nestatorniciei, Bucureştiul nu are un nume de stradă mai vechi de o sută de ani – cu excepţia Podului Mogoşoaii, croit la 1690 de vodă Brâncoveanu. „Uliţa mare”, „Podul de pământ”, „Piaţa puşcăriei”, „pe lacul Bulăndroiului” au fost, până în sec. XIX, repere suficiente pentru ca lumea să circule într-o urbe căreia un francez răutăcios i-a găsit etimologia numelui: Bucureşti, boue qui reste, adică noroi care rămâne.

Pagina 20 din 34« Prima...10...1819202122...30...Ultima »