”Legionar, fascist și colaboraționist al regimului Ceaușescu”
https://www.ziarulmetropolis.ro/legionar-fascist-si-colaborationist-al-regimului-ceausescu/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Această caracteristică puţin măgulitoare îl priveşte pe bănăţeanul Iosif Constantin Drăgan (1917-2008) care şi-a făcut averea şi renumele în Italia.

Un articol de Georgeta Filitti|9 august 2017

Ca bursier la Roma al Institutului cultural italian din București (după ce la liceul din Lugoj  îl avusese profesor, printre alții, pe Horia Sima), viitorul om de afaceri face o teză despre Dreptul corporativ (1940) și studiile Corporatismul românesc. Date despre doctrina legionară și Mistica legionarilor lui Codreanu. După război s-a lansat în afaceri cu banii unor bănci româno-italiene (pe care i-ar fi restituit) și cu fonduri de la Horia Sima, provenite din susținerea nazistă a Guvernului național român de la Viena al acestuia.

Societatea Butangaz, înființată la Milano în 1948, l-a lansat pe piața europeană și în Africa de Sud. Prin Agenția de presă și radio Europa și-a făcut reclamă pe măsură și a început colaborarea cu regimul comunist de la București. Vizitele de afaceri în România și organizarea de congrese internaționale de marketing s-au succedat odată cu tratamente la institutul Ana Aslan. În 1973 elogiază regimul comunist în vol. Europa nouă. România țară a două lumi (în l. italiană). În 1988 un adulator l-a înscris printre cei 46 de ”părinți ai patriei”.

I.C.Drăgan rămâne memorabil și prin producția de carte scoasă la editura sa Nagard (Milano): Statele Unite ale Europei, de A.C. Popovici, Istoria literaturii române, de George Călinescu, volumul de memorii Contrapunct în oglindă, de George Enescu, A. Lazarev, un falsificator al istoriei, de C.C. Girescu și Dinu Giurescu, Antonescu, Mareșalul României și războiul de reîntregire. În activitatea de editare a fost ajutat din țară de Traian Filip și Eugen Barbu.

Volumul care a stârnit multă vâlvă, fiind îmbrățișat de o largă pătură de naționaliști comuniști din țară rămâne Noi, tracii; același titlu l-a purtat și o revistă.

În România I.C.D. a ctitorit un trust de presă, cu sedii la Lugoj și Timișoara, având posturi de radio, TV, tipografii și o rețea de distribuție, iar Fundația europeană Drăgan a creat la Lugoj o universitate europeană (1992).

I se mai datorează monumentul lui Decebal de la Mracronia, pe malul Dunării, lângă Orșova, de 40 m. înălțime. Președinte de onoare a diferite asociații, medaliat, director onorific de publicații, doctor honoris causa, cetățean de onoare – toate înainte și după revoluția din 1989 – I.C. Drăgan a fost și unul din cei mai bogați români, cu o avere de circa un miliard de dolari.



11
/08
/21

Când s-a născut, pe 29 august 1891, la Sankt Petersburg, în afară de legătura de rudenie cu Anton Cehov, fratele tatălui său, prea puține lucruri păreau să-i prevestească uriașul și, în același timp, ciudat de nedreptul destin pe care avea să-l trăiască.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

26
/07
/21

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

11
/07
/21

12 iulie 1909. Într-un sat din Teleorman se năștea Constantin Noica, cel care avea să devină cel mai important filosof al României, un destin în spatele căruia să ascund numeroase povești, discipoli celebri, ani de închisoare comunistă la Jilava și un fiu care s-a călugărit…

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.