Moda, eterna poveste. Bucureștiul secolului XIX. Conferință online la Muzeul Hărților
https://www.ziarulmetropolis.ro/moda-eterna-poveste-bucurestiul-secolului-xix-conferinta-online-la-muzeul-hartilor/

Pe 17 iunie, de la ora 18:00, Muzeul Hărţilor propune publicului o nouă conferinţă online: „Moda, eterna poveste. Bucureştiul secolului XIX”, susţinută de dr. Maria-Camelia Ene.

Un articol de Liliana Matei|15 iunie 2021

Moda, o succesiune rapidă de forme artistice caracterizate prin noutate, reprezintă o reacție firească împotriva obișnuinței, reînnoind permanent înfățișarea umană. Pentru aceasta ea înregistrează cu mare sensibilitate tendințele estetice ale societății. Chiar poate fi considerată câmpul de experimentare din care se aleg elementele statornice ce conturează stilul unei epoci. Costumul nu poate fi prezentat izolat, ci integrat stilului din care face parte, pe care îl ilustrează la fel de bine ca orice altă piesă artistică specifică.

În spațiul românesc, costumul se va alinia influențelor stilistice orientale, dar și europene, personajele defilând în paginile istoriei, pline de culoare și fantezie. Se va constata, pe parcursul secolului al XIX-lea, un efort al culturii românești de a se sincroniza cu tot ce era mai avansat în Europa apuseană și centrală. Acest veac strălucitor, complex, variat și prolific în privința vestimentației ne oferă cele mai dese și interesante schimbări ale modei. Asistăm, în fermecătorul spațiu bucureștean, la etapele și detaliile trecerii de la moda orientală la cea europeană. Existau cutume pentru tipurile sociale și modul în care își etalau veșmintele. Tonul vestimentației feminine, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, l-a dat Parisul, în timp ce bărbații, după marea trecere de la culoarea și strălucirea de tip fanariot, vor deveni fideli stilului rigid londonez.

„Micul Paris”, Bucureștiul, a absorbit în foarte scurt timp tot ce a adus apusul. Moda apuseană a fost însușită mai întâi de femei, accentuându-le gustul pentru lux, mult mai mult decât bărbaților lor, ocupați prioritar de politică.

Dr. Maria – Camelia Ene este istoric, critic de artă, muzeograf, Șef Birou Istorie Modernă și Contemporană la Muzeul Municipiului București, expert în Costum și accesorii vestimentare de epocă. Este cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie a Universității București, Departamentul Istorie Antică, Arheologie, Istoria Artei și autoarea unor cărți de referință în stilul neoromânesc și costumul de epocă: „Stilul naţional în artele vizuale” Editura Noi Media Print, 2013, „Moda în Ţara Românescă, secolul al XVIII-lea. Veşminte şi accesorii vestimentare din patrimoniul Muzeului Municipiului București”, Editura Muzeului Municipiului București, 2016, „Modă și mondenitate în spațiul românesc, epoca modernă. Costume din patrimoniul Muzeului Municipiului București”, Editura Muzeului Municipiului București, 2018, „Ii de sărbătoare-costume din patrimoniul muzeului dr. Nicolae Minovici”, 2019. Pentru volumul „Moda în Țara Românească, secol XVIII-prima jumătate a secolului al XIX-lea, Veșminte și accesorii din patrimonial Muzeului Municipiului București”, a primit în anul 2016 premiul „Ioan C. Filitti” acordat de „Fundația Culturală Magazin Istoric”.

Evenimentul face parte din seria „Atlas. Conferințele MNHCV”. Webinariile se adresează publicului pasionat de aventura cunoașterii și descoperiri din domeniile istoriei, geografiei, istoriei artei, psihologiei, istoriei costumului etc. Mulțumim partenerului nostru ESRI ROMÂNIA, care face posibilă realizarea acestor evenimente.

Preț: 10 lei, prin achiziționarea unui bilet online.

Acces: pe platforma Zoom. În preajma evenimentului, cei care au achiziționat bilete vor primi pe adresele de e-mail un link de acces (de verificat și în Spam).

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

ESRI România este partenerul MNHCV în realizarea de produse și activități educaționale, promovând astfel cartografia și educația pe tot parcursul vieții. Esri România este membru al Grupului de Companii Esri și promovează în Romania politica și soluțiile GIS ale firmei mame Esri Inc. Esri România este o prezență de necontestat în domeniul GIS, având o experiență fructuoasă de peste 20 de ani și un număr mare de clienți din toate domeniile, oferind o gamă completă de soluții și servicii destinate implementării sistemelor GIS Enterprise.

 

 

26
/07
/21

La aproape doi ani după ce România intrase, şi ea, în absurdul celui de-al Doilea Război Mondial, în seara de sâmbătă, 26 septembrie 1942, Mihail Sebastian povestea în jurnalul care avea să iasă la lumină, tot din cauza istoriei absurde, mulţi ani mai târziu...

15
/03
/17

Între permanenţele istoriei noastre se numără, fără discuţie, acţiunile de tip hei rup! Când, în apropierea jubileului de 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, în 1906, s-a hotărât omagierea într-un fel a monarhului şi implicit a realizărilor din timpul lui, şantierul apărut pe mlaşinile şi smârcurile Filaretului au stârnit uimire.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.

29
/12
/16

De sute de ani, odată cu intrarea în post, lumea românească intră într-o stare de înfrigurată aşteptare a şirului de sărbători ce durează până la Sf. Ion. Domnii fanarioţi, aflaţi pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti din 1711 (1716), până în 1821, au adus un plus de culoare ce aminteşţte, în mic, fastul Curţii imperiale bizantine.