Împărăteasa Sissi, în prim-plan la Fundația Calea Victoriei
https://www.ziarulmetropolis.ro/imparateasa-sissi-in-prim-plan-la-fundatia-calea-victoriei/

Începând din 24 august, Fundaţia Calea Victoriei propune un nou curs: „Trei împărătese celebre – Ecaterina cea Mare, regina Victoria şi împărăteasa Elisabeta (Sissi)”. Acesta va fi susţinut de Simona Preda.

Un articol de |19 august 2021

Despre frumoasa împărăteasă a Austro-Ungariei – Sissi – s-au speculat atât de multe afirmații și s-au creat atât de multe clișee încât e dificil de recompus și mai ales de crezut totala lipsă de grandilocvență în care a preferat să trăiască. Poate că cel mai mare deserviciu – dincolo de bârfele contemporanilor și a unei Viene cu care nu a rezonat niciodată – i l-a făcut chiar cinematografia, odată cu transformarea tinerei prințese bavareze din ramura de Wittelsbach, într-o tânără elegantă, alintată, cu rochii opulente și bijuterii strălucitoare, susținând, alături de soțul ei, împăratul Franz Joseph, grandoarea unui imperiu care sfida istoria pe ritmurile valsurilor lui Strauss.

Elisabeta (1837-1898) – devenită prin căsătorie împărăteasă a Austro-Ungariei, a fost o femeie neînțeleasă de cei printre care a fost nevoită să trăiască, prin statutul conferit de rangul imperial. Și nu doar că Habsburgii nu au înțeles-o, dar nici ea, la rândul ei nu a făcut vreun efort sau vreo concesie pentru ca lucrurile să se petreacă altfel. A preferat – în loc să își ocupe docilă locul alături de împărat în rafinatele saloane vieneze – să se izoleze pe insule și să își petreacă timpul fie traducând din greacă, fie citindu-l pe Heinrich Heine, compunând poeme în care ridiculiza neoabsolutismul propriei familii, navigând pe mare, disprețuindu-i pe nobili și pe regi, călărind singură prin pădurile de lângă Bad Ischl și înconjurându-se de actori și poeți interziși.

Sissi a detestat Curtea de la Viena – temuta și respectata curte rigidă în etichetă și arogantă în toată somptuozitatea ei de secole. La rândul ei și Viena a urât-o: în loc să fie de partea splendorii și să facă parte din ea, Sissi a ales ă fie de partea ruinării Vienei. A fugit de ceremonii și de evenimentele sociale. A urât din toată ființa ei normele și convenționalul, a disprețuit frivolitatea, prostia, strălucirea și superficialitatea. A ales să scrie împotriva sistemului, s-a declarat anticlericală și antimonarhică, și-a tatuat o ancoră pe umăr, a fumat, a preferat ținutele sobre, gimnastica și berea. Și-a adorat soțul – iar scrisorile dintre cei doi rămân dovada unei mari iubiri – dar nu a ezitat să îl susțină într-o aventură extraconjugală cu o actriță celebră. A considerat că mariajul este o formă de sclavie și nu a fost – după concepțiile vremii – o împărăteasă extraordinară, o soție model și nici măcar o mamă bună.

A fost, în schimb, inteligentă, cultă, talentată, seducătoare, rebelă, profundă, încăpățânată, complexă, sceptică până la nihilism, sarcastică și liberă până la capriciu. Mult prea liberă pentru epoca ei. Sissi a avut măreția lucrurilor extraordinare, extreme. Și, cu siguranță Sissi știa exact cât de mult poate fi acceptată și de aceea nu a făcut nimic să schimbe povestea. A mizat în schimb pe posteritate, pentru că epoca în care i-a fost dat să trăiască nu a fost a ei. La drept vorbind, poate că niciuna n-ar fi fost.

S-a împotrivit să se înfățișeze în fața publicului ca un obiect al admirației și după 35 de ani și-a ascuns chipul în spatele vălurilor și a celebrului evantai de piele. Pentru că a știut întotdeauna că este frumoasă și că despre frumusețea ei se va vorbi în primul rând.

Și-a fi dorit să fie înmormântată pe insula Ithaca, în fața mării, departe de spectatorii cu mintea limitată. Firește că nu i s-a îndeplinit această dorință, ea se odihnește conform ritualului pe care l-a detestat – în cripta Habsburgilor.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

28
/01
/22

Născută pe 13 aprilie 1938, la Brăila, Cătălina Buzoianu s-a impus în teatrul românesc într-o manieră unică, dificil de surprins în câteva cuvinte. A montat peste 100 de spectacole în țară și peste hotare, inclusiv pe scena Teatrului Metropolis, a îndrumat generații de studenți, a fost admirată de colegii de breaslă și iubită de public.

13
/01
/22

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Teatrul de Comedie, vă invită sâmbătă 15 ianuarie 2022, la o vizită în regim gratuit a expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, precum și a celor cinci case memoriale ale MNLR, care au aparținut scriitorilor Anton Pann, Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu Rebreanu și Ion Minulescu.

12
/01
/22

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) marchează Ziua Culturii Naționale de anul acesta cu evenimentul de lansare a publicației Atlasul Culturii. Așezămintele culturale în spațiul rural, care va avea loc vineri, 14 ianuarie 2022, ora 12:00, în Atriumul Bibliotecii Naționale a României. Lansarea va fi transmisă și în regim live, pe pagina de Facebook a INCFC.