Luminiţa Gheorghiu, imaginea TIFF 2013. Actriţa va primi Premiul de excelenţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/luminita-gheorghiu-imaginea-tiff-2013-actrita-va-primi-premiul-de-excelenta/

Luminiţa Gheorghiu, elogiată de presa internaţională pentru rolul din „Poziţia copilului“ (r. Călin Netzer), filmul premiat cu Ursul de Aur la Berlin, este imaginea celei de-a 12-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (31 mai – 9 iunie, Cluj-Napoca). Actriţa va fi distinsă cu Premiul de excelenţă în cadrul galei de închidere TIFF.

Un articol de Andrada Văsii|25 aprilie 2013

Un concept inedit în istoria campaniilor de imagine a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) îi aduce laolaltă pe regizorul Cristi Puiu şi pe una dintre actriţele sale preferate, într-un moment de glorie al cinema-ului românesc.

Luminiţa Gheorghiu, elogiată de presa internaţională pentru rolul din „Poziţia copilului“ (r. Călin Netzer), filmul premiat cu Ursul de Aur la Berlin, este imaginea celei de-a 12-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (31 mai – 9 iunie, Cluj-Napoca). Actriţa va fi distinsă cu Premiul de excelenţă în cadrul galei de închidere TIFF.

Ideea de plecare a fost aceea de a provoca o întâlnire între două personalităţii definitorii ale filmului românesc: regizorul Cristi Puiu şi actriţa Luminiţa Gheorghiu. Consider că între cei doi artişti există o alchimie fantastică, de aceea i-am acordat lui Puiu carte blanche în imaginarea campaniei vizuale a festivalului din acest an, a posterului şi a spotului promoţional. Nu e o campanie tradiţională, în sensul publicitar al cuvântului, ci o serie de secvenţe şi de instantanee, de momente de cinema pur.

Mihai Chirilov,
directorul artistic al festivalului

Cariera Luminiţei Gheorghiu, începută acum mai bine de 30 de ani, este strâns legată de cea a lui Cristi Puiu, care a distribuit-o în toate cele trei lungmetraje ale sale: „Marfa şi banii“ (2001), „Moartea domnului Lăzărescu“ (2005) şi „Aurora“ (2010). Rolul asistentei din „Moartea domnului Lăzărescu“ i-a adus Premiul pentru interpretare la Festivalul Internaţional de Film de la Namur şi Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar din partea Asociaţiei Criticilor din Los Angeles.

Afişul, conceput de Cristi Puiu după o fotografie realizată de Luchian Ciobanu în timpul filmărilor pentru spotul TIFF şi realizat împreună cu Iulian Puiu, este inspirat de o scenă din „Secvenţe“ (r. Alexandru Tatos, 1982), în care apare Luminiţa Gheorghiu.

Reîntâlnirea cu Cristi Puiu

„Eu am descoperit-o pe Luminiţa Gheorghiu în «Moromeţii», dar ceva mai târziu am văzut-o în «Secvenţe», un film mai vechi decât «Moromeţii». Vizualul face trimitere la o scenă din «Secvenţe», singura de altfel în care apare Luminiţa. Mircea Diaconu invită echipa de filmare la el acasă pentru a-i arăta colecţia de ascuţitori, dar, fiind foarte supărat pe soţia sa, a pedepsit-o şi a închis-o într-o cameră. Când deschide uşa, Luminiţa stă pe marginea patului. Desigur, posterul e mai colorat, există în el mai multe elemente simbolice, dar face trimitere la acel moment al Luminiţei şi, în esenţă, face trimitere la cinema“, explică regizorul Cristi Puiu.

A fost o surpriză foarte mare şi m-am simţit onorată că m-au ales pe mine. Iar reîntâlnirea cu Cristi Puiu a fost foarte plăcută, am colaborat la trei filme deja, ne cunoaştem bine şi cred că vom lucra împreună până când viaţa ne va despărţi.

Luminiţa Gheorghiu,
actriţă

Actriţa a avut roluri memorabile în „Moromeţii“ (1988), de Stere Gulea, şi „Code Inconnu“ (2000), în regia lui Michael Haneke. De-a lungul timpului, a colaborat cu Lucian Pintilie, Alexandru Tatos şi Radu Mihăileanu, lucrând în paralel pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti. A jucat şi în „A fost sau n-a fost?“, de Corneliu Porumboiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“, în regia lui Cristian Mungiu, sau „Faţa galbenă care râde“, de Constantin Popescu.

În 2010, a câştigat Premiul Gopo pentru rolul secundar din „Francesca“, în regia lui Bobby Păunescu. Luminiţa Gheorghiu deţine rolul principal în filmul „Sunt o babă comunistă de Stere Gulea“, care va avea premiera în acest an.

Luminiţa Gheorghiu poate fi văzută la Teatrul Metropolis, în stagiunea 2013-2014, în spectacolul „Baba care ascultă Abba“.

06
/04
/17

INTERVIU Alexandra Balteanu este născută în 1982, în România, iar din 2003 locuiește în Germania, unde studiază regia la prestigioasa Academie Germană de Film şi Televiziune din Berlin (DFFB). Primul său lungmetraj, excelentul „Vânătoare”, a fost prezentat în toamnă la Festivalul de la San Sebastian.

06
/04
/17

Artistul elvețian H.R. Giger, maestru al realismului fantastic, va fi celebrat la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (2 – 11 iunie 2017, Cluj-Napoca), în cadrul unei retrospective. Faimos pentru design-ul creaturii extraterestre din filmul SF iconic Alien (1979), care i-a adus un premiu Oscar, Giger a creat, în 45 de ani, o colecție impresionantă de lucrări unice.

04
/04
/17

Irlandez. Unul dintre cei mai autentici și buni români pe care îi știu. Când vorbește despre România ("E o țară așa de bogată, nici nu vă dați seama!") te face să te (re) îndrăgostești și tu de ea cu pasiune, cu acel realism care știe că, uneori, obstacolele sunt mari și entuziasmul e greu pus la încercare, dar care totodată vede și simte cât Bine, Frumos, Adevăr și Frumusețe e aici.

04
/04
/17

IN MEMORIAM . S-au împlinit 85 de ani de la naşterea regizorului Andrei Tarkovski (răpus de boală la 29 decembrie 1986, la doar 54 de ani). Un bun prilej pentru a vedea cum (mai) este receptat marele cineast în România.

04
/04
/17

Într-o zi de 4 aprilie se năştea Andrei Tarkovsky, unul dintre cei mai importanţi cineaști din istoria filmului. Tarkovsky a realizat doar 7 filme în cei 27 de ani ai carierei sale. Tot într-o zi de 4 aprilie se nășteau actorii Ștefan Tapalagă și Heath Ledger, se realiza primul film românesc de desen animat „Păcală în Lună” și era asasinat Martin Luther King Jr., laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1964, cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populației de culoare.

03
/04
/17

Filmul coreean "489 Years", de Hayoun Kwon, a câștigat Marele Premiu al Festivalului Internațional de Film Experimental București - BIEFF, desfășurat la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco.

03
/04
/17

"Cinemaul e un teritoriu ideal pentru minciună. E foarte uşor să minţi, e foarte uşor să-i păcăleşti pe „fraierii” care sunt în sala de cinema. Şi foarte mulţi fac asta. Pentru mine ăla nu e cinema şi nu mă interesează." – Cristi Puiu. Renumitul cineast împlinește astăzi 50 de ani! Tot într-o zi de 3 aprilie se nășteau actorii Marlon Brando, Alec Baldwin și Eddie Murphy și se stingea din viață compozitorul Johannes Brahms

31
/03
/17

În acest weekend, Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF invită publicul bucureștean la un adevărat roller-coaster cinematografic, prezentând în premieră în România câteva dintre cele mai explozive titluri din selecția sa de anul acesta.

31
/03
/17

Cea de-a VI-a ediţie a singurului târg de carte SF&Fantasy din ţară, Final Frontier, are loc ]n acest weekend, pe 1 şi 2 aprilie, la Centrul Cultural Casa Artelor din capitală, între orele 11-19. Evenimentul reuneste edituri de literatură science-fiction şi fantasy, cititorii putându-se bucura de reduceri speciale de pret şi titluri noi.

30
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Proiectat în deschiderea Festivalului Internaţional de Film Experimental Bucureşti (BIEFF), „Poesia sin fin” (2016), noua peliculă autobiografică a maestrului chilian Alejandro Jodorowsky, este o rememorare suprarealistă a unei tinereţi excentrice.

30
/03
/17

Salutat pentru simțul său estetic, afișul celei de-a 70-a ediții a Festivalului de la Cannes (17 — 28 mai 2017) care o reprezintă pe Claudia Cardinale dansând pe un acoperiș la Roma în 1959, a fost ironizat de presa franceză, acesta suspectând o retușare a taliei și a coapselor actriței italiene.

29
/03
/17

Peste 180 de cinematografe din Statele Unite vor difuza filmul "1984" pe 4 aprilie, în replică la politicile administrației președintelui american Donald Trump. Pelicula, o adaptare din anii '80 a cărții cu același nume de George Orwell, va fi proiectată în 165 de orașe din 43 de state din SUA, dar și în țări precum Canada, Anglia, Suedia și Croația.