Márta Mészáros și Slavomir Popovici încheie Cineclubul OWR
https://www.ziarulmetropolis.ro/marta-meszaros-si-slavomir-popovici-incheie-cineclubul-owr/

Ultimele două programe ale actualei ediţii a Cineclubului One World Romania, disponibile online, gratuit, până la 18 noiembrie, se concentrează pe activitatea de la Sahia a Mártei Mészáros şi Slavomir Popovici, doi cineaşti care şi-au lăsat amprenta asupra producţiei studioului de film documentar în moduri foarte diferite.

Un articol de Ionuţ Mareş|24 octombrie 2021

Una dintre cele mai importante cineaste europene ale anilor ’70 – ’80, Márta Mészáros a petrecut doi ani în România, între 1957-1959, pe vremea când încă nu împlinise 30 de ani, fiind una dintre primele regizoare femei ale studioului „Alexandru Sahia”. Înainte cu un deceniu de a-și face debutul în Ungaria natală în lungmetrajul de ficțiune, Mészáros realiza cinci scurtmetraje documentare în limba română, unde exersa deja câteva dintre tehnicile narative caracteristice pentru opera sa viitoare.

„În ciuda temelor-comandă ale filmelor sale românești, structura lor e nu de puțin ori complicată de trecerile de la un protagonist la altul, de trimiterile și revenirile succesive de la timpul prezent spre timpul trecut (și invers), sau de schimbările de ton de la o secvență la alta. Din multe puncte de vedere, toate aceste caracteristici se vor regăsi, în formule și mai complexe, în majoritatea filmelor sale de ficțiune de mai târziu, unele bucurându-se de un succes remarcabil” – curatorii Andrei Rus şi Ana Szel.

Atât „Femeile zilelor noastre” (1958) – digitalizat special cu această ocazie, alături de „Schimbul de mâine” (1959) -, cât și „Să zâmbească toți copiii” (1957), care a făcut parte din seria de DVD-uri „Sahia Vintage”, înfățișează personajele predilecte ale lungmetrajelor de mai târziu ale Mártei Mészáros, copiii și femeile aflându-se în prim-planul preocupărilor sale de maturitate.

„Este fără îndoială un moment important acesta în care o parte puțin cunoscută a carierei unei mari cineaste devine accesibilă, revelând anumite detalii mai puțin vizibile ale întregii sale filmografii”, mai spun curatorii.

Programul poate fi văzut aici.

În schimb, cariera lui Slavomir Popovici s-a derulat în întregime la Studioul Sahia, și în granițele genului non-ficțional, el fiind unul dintre cei mai prolifici documentariști din România anilor ’60 – ’80.

„În acest interval, a realizat zeci de scurtmetraje, printre cele mai apreciate de criticii vremii și aplaudate de colegii de breaslă. Indiferent de temele și de tipurile de documentare abordate la un moment sau altul al parcursului său, Slavomir Popovici a fost interesat de forme și de structuri narative experimentale, repetându-se rareori de la film la film. De asemenea, odată cu trecerea timpului documentarele lui sunt tot mai marcate de un soi de spiritualizare, fiind impregnate în moduri complexe – uneori explicit, cel mai adesea, implicit – de credința într-o energie care transcede materialitatea realității”, explică Andrei Rus şi Ana Szel.

Programul pe care i-l dedicăm reflectă diversitatea formulelor cinematografice abordate de cineast, precum și evoluția stilului și preocupărilor sale de la unul dintre primele sale documentare – „Uzina” (1963) – și până la ultimul său film, „Nuntă pe Valea Carașovei” (1983). Patru dintre ele – „Dincolo de poartă e șoseaua” (1974), „Geneze” (1974), „Spații periculoase II” (1980) și „Nuntă pe Valea Carașovei” (1983) – au fost digitalizate special cu această ocazie, fiind până în prezent greu foarte greu accesibile, spun curatorii.

Programul poate fi văzut aici.

Cineclubul One World Romania a cuprins în acest an filme documentare românești de arhivă, grupate în 8 programe dedicate unor autori de cinema relevanți în evoluția genului.

În afara programelor de filme și a biografiilor fiecăruia dintre cineaștii abordați, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro sunt disponibile materiale din revistele vremii (interviuri, cronici ale filmelor, texte scrise de ei înșiși despre cinema etc.). Mai mult decât atât, în jurul fiecărui program au fost organizate discuții la care au participat atât critici de film, cât și istorici, în încercarea de a contextualiza filmele prezentate.

„A fost un proiect intens pentru Ana Szel și pentru mine, în care am pornit fără să știm la ce să ne așteptăm de la toate acele documentare misterioase închise în cutii și, cu puține excepții, foarte greu accesibile. Practic, multe dintre ele pot fi vizionate doar la o masă de montaj din Jilava, unde se află Arhiva Națională de Filme. E o mare bucurie că am putut contribui la un proiect în care o mână de documentariști, care au activat în România între anii ’20 și anii ’90, au devenit un pic mai cunoscuți și mai accesibili pentru noi generații de cinefili decât erau înainte. Multe dintre filmele lor au fost descoperiri considerabile pentru noi, așa că a fost emoționant să scriem despre ele, să participăm la digitalizarea și la promovarea lor. Dar adevărata revelație a fost să ne dăm seama – o dată în plus – cât de multe mai sunt de făcut, cât de multe mici sau mari bijuterii se mai ascund, cu siguranță, în arhive”, a scris Andrei Rus pe Facebook, la lansarea online a ultimelor două programe din Cineclubul OWR.

02
/06
/21

BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival, unica manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, deschide sesiunea de înscrieri pentru secțiunile competiționale de scurtmetraje ale celei de-a șaptea ediții, care va avea loc între 1-5 septembrie, la București. Datele limită la care se pot trimite aplicațiile sunt 25 iunie (normal) și 16 iulie (târziu).

02
/06
/21

Cea de-a XVII-a ediție a Bucharest International Film Festival, care va avea loc între 3 - 12 septembrie 2021, pe lângă continuarea tradiției de a arăta publicului cinefil, în premieră în România, unele dintre cele mai așteptate filme recente din întreaga lume, aduce și o serie de evenimente speciale pentru iubitorii de film. Una dintre aceste secțiuni în premieră este cea istorică, dedicată celebrării a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României, și este organizată cu sprijinul Casei Regale Române. Documentarul istoric "Războiul Regelui" deschide programul aniversar.

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

01
/06
/21

Documentarul, care a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secțiunea competițională Forum, va fi distribuit de microMULTILATERAL cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Lansarea documentarului „Ieșirea trenurilor din gară” va marca cei 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai violente masacre din istoria evreilor din România.

01
/06
/21

Așteptarea cinefililor s-a încheiat: se redeschid cinematografele! Pe 1 Iunie, de Ziua Copilului, prichindeii pot urmări pe marile ecrane, în avanpremieră, noile aventuri ale nătăflețului “Peter, iepuraşul fugit de-acasă”, iar din 11 iunie 2021, filmul va rula pe marile ecrane din toată țara. Oare ce pozne mai isprăvește Peter și prin ce peripeții trece alături de prietenii lui? Aflăm curând, la cinema – prilej de distracție pentru întreaga familie!

26
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Sunt greu de ghicit mizele din spatele noului film ca regizor al lui Horaţiu Mălăele, „Luca” (2020), realizat după un scenariu de Adrian Lustig. Adevărul e că lungmetrajul pare un amestec între unele din obsesiile lui Mălăele şi unele din obsesiile lui Lustig, cei doi colaborând şi la „Nunta mută” (2008) şi „Funeralii fericite” (2013).

24
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Dacă e ceva ce diferenţiază cu adevărat „Undine” (2020), noul titlu al cunoscutului regizor Christian Petzold, de alte filme din categoria sa, adică opere europene de autor cu priză în festivaluri şi gale de premiere, este prezenţa mai multor trimiteri la romantismul german. Cam toate cronicile au remarcat de altfel aspectul de basm modern.

24
/05
/21

Cinematografia spaniolă va fi celebrată la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) printr-un program amplu, Focus Spania, care va include proiecții și evenimente speciale, întâlniri cu cineaști, masterclass-uri, inițiative de industrie și expoziții.

24
/05
/21

Începând cu ultimul weekend al lunii mai, Arhiva Activă lansează un program de recuperare și de promovare critică a cinematografiei românești, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și cu Cinemateca Română.

20
/05
/21

Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.

19
/05
/21

Independența Film lansează pe 21 mai în cinematografele deschise din țară „Undine”, o poveste de dragoste modernă inspirată din basme și semnată de Christian Petzold, regizorul german cunoscut publicului din România pentru „Transit” (2018). Paula Beer, protagonista filmului, a câștigat premiului pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei Europene de Film și la Berlinale 2020 pentru acest rol. Filmul a fost recompensat și cu Premiul FIPRESCI la același festival.

18
/05
/21

Serialul de televiziune cu Matthias Schoenaerts în rolul principal, una dintre cele mai spectaculoase producții cinematografice europene, a început filmările în România Serialul este o producție CANAL+ și Sky Studios realizat de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franța), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal și Frame Film (România).

17
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Cu „Femeia de la fereastră” (2021), proaspăt lansat pe Netflix, regizorul Joe Wright propune un film de suspans care se inspiră din „Rear Window” (1954) al lui Alfred Hitchcock. Însă nu trece de nivelul de pastişă.