Memoria culturală. Zece povești inedite, cu Eminescu, Brâncuși, Caragiale și Enescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/memoria-culturala-zece-povesti-inedite-cu-eminescu-brancusi-caragiale-si-enescu/

Ziarul Metropolis vă invită să citiţi zece articole pline de amănunte inedite despre cele mai importante personalităţi culturale din România.

Un articol de Ziarul Metropolis|18 aprilie 2015

1. Cum arăta o şedinţă de redacţie cu Eminescu şi Caragiale?

Cum se desfăşura o şedinţă de redacţie la ziarul Timpul, la sfârşitul secolului al XIX-lea? Eminescu şi Caragiale au fost colegi în redacţia publicaţiei.

tim1

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

2. Viața lui Constantin Brâncuşi: de la spălător de vase la Paris, la Coloana Infinitului

I-aţi văzut „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Pasărea măiastră”. Dar ştiaţi că Brâncuşi era şi un foarte bun povestitor? Conversaţiile sale cu ucenicii şi cu prietenii surprind teme variate: de la arta lui Michelangelo şi satul românesc, la vinul de Drăgăşani, femei şi biserică.

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

3. Sergiu Celibidache – povestea unui fenomen muzical

Un student la Politehnica din Bucureşti, sărac şi slobod la vorbă, care-şi câştiga pâinea ca pianist într-o şcoală de dans, a devenit la jumătatea secolului trecut unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori ai lumii. Îl chema Sergiu Celibidache.

Sergiu Celibidache

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

4. George Enescu: primul text pe care l-a scris în presa românească

George Enescu a acordat zeci de interviuri de-a lungul vieţii, dar a şi scris câteva texte, în limba română şi în limba franceză. Ziarul Metropolis vă prezintă primul articol scris de George Enescu şi publicat în revista „Făt-Frumos“, la 1 septembrie 1915.

George Enescu

Click pe imagine pentru a citit articolul complet!

5. Ultimele ore din viaţa lui I. L. Caragiale

I. L. Caragiale s-a stins din viaţă pe 9 iunie 1912, în exil, la Berlin. Ziarul Metropolis reconstituie, din documentele epocii, atmosfera din preajma morţii celui mai mare dramaturg pe care l-a dat România.

Caragiale

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

6. Constantin Tănase: „Toată viaţa mea m-am ferit de onoruri”

A jucat în comedii, drame, operetă, dar popularitatea şi-a cucerit-o în teatrul de revistă. Când a devenit cunoscut, Constantin Tănase era atât de bogat încât şi-a permis să facă spectacole din banii proprii şi să aducă vedete internaţionale în spectacolele sale.

constantin tanase

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

7. Eminescu – între patima discuţiilor şi cea a tutunului

Cum arăta viaţa de zi cu zi a lui Mihai Eminescu, îmbibată în cafea neagră, cu nopţi petrecute ,,în nedormire” şi cu discuţii interminabile cu prietenii? Ne-o spun chiar contemporanii lui.

eminescu

Click pe imagine pentru a citi articolul integral

8. Ștefan Iordache. Zece secrete pe care le-a aflat într-o viaţă

Ştefan Iordache a trecut prin viaţă muncind, iubind şi gustând din plin singurătatea în faţa unui pahar cu vin. A aflat ce trebuie să facă pentru a fi fericit şi de ce mai e nevoie pentru a fi complet.

Stefan Iordache

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

9. Scrisoarea pe care Horațiu Mălăele n-a mai apucat să i-o trimită lui Ceaușescu

În vara anului 1989, Horaţiu Mălăele se hotărâse să-şi ia familia şi să fugă în străinătate, departe de regimul Ceausescu. Cu o ironie usturătoare, actorul aşterne pe hârtie o scrisoare adresată “celui mai iubit fiu al poporului” şi “savantei de largă recunoaştere internaţională”.

horatiu-malaele-540062l

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

10. Veronica Micle şi o iubire secretă: Caragiale. Eminescu, despre Nenea Iancu: „Canalia“!

„Iubirea bărbaţilor e o dorinţă ascunsă de a poseda femeia, de a-i banaliza sentimentele, de a face din ea o perversă“, spunea Veronica Micle, cea care a iubit în viaţă doi bărbaţi celebri: pe Caragiale şi pe Eminescu.

tim

Click pe imagine pentru a citi articolul complet!

 

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.

12
/10
/20

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” - un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion din Timișoara.

05
/10
/20

O expoziție de fotografie, proiecții de filme, teatru, recital de saxofon – programul Institutului Cervantes din București pentru luna octombrie include o serie de evenimente artistice care evidențiază creativitatea și caracterul inovator al mediului artistic de limbă spaniolă, o formă de a marca Ziua Națională a Spaniei, celebrată pe 12 octombrie. Totodată, octombrie înseamnă și reluarea activităților cu prezență la sediul instituției, din Bulevardul Regina Elisabeta 38.

01
/10
/20

În ciuda restricțiilor contextului pandemic, 32.405 de persoane au participat la ediția a 7-a Art Safari, finalizată duminică noapte, probabil cel mai mare eveniment dedicat artei în România, unic ca amploare, concept și structură. Muzeul temporar, deschis pentru două săptămâni, de data aceasta în Victoria Tower, a ocupat cu artă o suprafață de 6.000 de metri pătrați și a găzduit 800 de opere în valoare totală de peste 12 milioane de euro.

28
/09
/20

Când arta devine o formă de a pătrunde dincolo de vizibil, în adâncurile nevăzute ale ființei, artistul accede la o conectare profundă cu el însuși prin accesarea părților nevăzută ale Sinelui. Creația capătă un substrat mult mai profund, iar artistul devine mai mult decât un simplu imitator al conținutului realității. Cel care lasă emoția să se manifeste pe pânză, invită privitorul spre expresivități și trăiri care compun un întreg ansamblu de stări ale creatorului.