Muncitor necalificat, hamal, dar în primul rând scriitor. Mihail Șolohov
https://www.ziarulmetropolis.ro/muncitor-necalificat-hamal-dar-in-primul-rand-scriitor-mihail-solohov/

Există scriitori ”legaţi” de o singură carte, indiferent de ce altceva ar mai fi făcut pe parcursul întregii vieţi. Mihail Șolohov nu a scris mult, dar la umbra capodoperei sale ”Donul liniştit” celelalte creaţii s-au dezvoltat mai puţin în câmpul roditor al ”memoriei universale”.

Un articol de  Dan Nicolaie (Dedes)|20 februarie 2018

Mihail Șolohov se stingea din viață într-o zi de 21 februarie (1984). Muncitor necalificat, hamal, dar în primul rând scriitor, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965 a știut cum să plutească liniștit atât pe apele învolburate ale Donului cât și pe cele ale „comunismului biruitor”, chiar dacă a avut parte și el de propria cupă de cucută.

O adevărată simfonie care poate fi ”cântată” fără niciun instrument, ”Donul liniștit” a avut parte de numeroase controverse legate de cine este cu adevărat autorul.

Cum la 23 de ani nu prea ai voie să scrii o primă parte a unei capodopere, imediat apar autori specializați în teoria conspirației, care lansează tot felul de ipoteze din care nu puteau să lipsească atotputernicul KGB (Comitetul Securității Statului) și cuvântul magic: plagiat.Mihail

O viață întreagă Șolohov s-a luptat cu aceste acuze, dar, odată aruncată în lac, pietricica răului poate fi recuperată cu greu de o armată de înțelepți.  Poate și din această cauză, cu energia canalizată în alte zone, scriitorul nu a mai reușit să ofere umanității o nouă capodoperă.

În urmă cu zece ani, la destul timp după dispariția autorului, au fost regăsite manuscrisele primelor două volume, care spulberă o mare parte dintre scenarii.

La scurt timp Felix Kuzneţov, fost director al Institutului de Literatură Mondială „A.M.Gorki”, a scris o monografie de peste 800 de pagini în care redă pe larg, foarte bine documentat, povestea ”Donului liniștit”, a controverselor legate de manuscrise, acuzele de plagiat,  și în care numele lui Șolohov este reabilitat.

P.S.  William Shakespeare chiar a existat?

Foto:Mihail Șolohov – wikipedia

 

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.