Muzeul Național de Artă al României își reia activitatea
https://www.ziarulmetropolis.ro/muzeul-national-de-arta-al-romaniei-isi-reia-activitatea/

MNAR anunţă măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în contextul redeschiderii din 20 mai 2020. Muzeul îşi reia activitatea cu publicul în ziua în care se împlinesc 70 de ani de la inaugurarea sa.

Un articol de Petre Ivan|19 mai 2020

Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Colecțiilor de Artă se pregătesc pentru reluarea activității cu publicul în data de 20.05.2020, după mai bine de două luni de la închiderea temporară ca măsură de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

Ministerul Culturii a emis un ordin de ministru în care sunt specificate măsurile ce trebuie luate de către muzee pentru protecția vizitatorilor și a angajaților, aplicate de MNAR după cum urmează:

  • La sediul central accesul în galeriile permanente se va face prin cele două porți principale (A1 si A4), folosind fluxuri separate pe sensul de intrare și ieșire;
  • La Muzeul Colecțiilor de Artă accesul se face prin corpul B, iar ieșirea prin corpul A;
  • La intrarea în muzeu va exista o zonă de dezinfectare pentru vizitatori;
  • Vizitatorii nu pot forma grupuri mai mari de 3 persoane, cu excepția familiilor care au doi sau mai mulți copii;
  • Purtarea măștii care se acopere nasul și gura este obligatorie atât pentru vizitatori, cât și pentru personalul muzeului. Un reprezentant al muzeului va verifica temperatura vizitatorilor. Persoanelor care refuză aceste măsuri nu le poate fi permis accesul în muzeu;
  • Pentru respectarea fluxurilor de intrare/ ieșire din muzeu, traseele vor fi semnalizate cu săgeți directoare. De asemenea, personalul muzeului va ajuta vizitatorii pentru a-i îndruma în muzeu;
  • În cazul în care numărul de persoane din muzeu depășește 50% din capacitatea sa, curtea de onoare a muzeului va servi drept spațiu de așteptare pentru vizitatori;
  • Pe perioada pandemiei nu se vor organiza vernisaje, tururi ghidate și programe educative;
  • Programul temporar de funcționare al instituției va fi de miercuri până duminică între orele 11:00-17:00.

MNAR este primul muzeu din capitală care își reia activitatea, într-o zi cu semnificație istorică pentru instituție: în urmă cu 70 de ani, pe 20 mai 1950, Muzeul Național de Artă al României era inaugurat prin deschiderea Galeriei Naționale.

Muzeele satelit Theodor Pallady și K.H. Zambaccian rămân momentan închise pentru public.

11
/07
/14

„Călători prin manuscris”, expoziția organizată de Muzeul Națională de Artă (MNAR) la parterul Galeriei Naționale până pe 31 august, are meritul inedit de a aduce în realitate o metaforă pe care suntem obișnuiți să o considerăm doar atât, o metaforă: plimbarea printre filele unei cărți.

09
/07
/14

Centrul Cultural Românesc de la Londra/ Fundația Rațiu găzduiesc începând cu 10 iulie expoziția de fotografie „Lee Miller -  O Rapsodie Română“, care prezintă publicului lucrările uneia din cele mai importante figuri feminine ale secolului XX.

08
/07
/14

Miercuri, 16 iulie, începând cu deja obișnuita oră 19.30, Dragoș Bojin schimbă foaia la OrigameStudio. Renunță la pânză în favoarea zidului, mai potrivit parcă să îi primească personajele la întreaga lor amploare, mai potrivit chiar decât pânzele enorme pe care le folosește de obicei.

02
/07
/14

Tabloul "The Fake Rothko", al pictorului Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti, a fost vândut pentru 1.426.500 de lire sterline (1.778.422 de euro), la o licitaţie organizată de casa Sotheby's luni, la Londra, potrivit site-ului sothebys.com.

29
/05
/14

Deşi anii pe care Constantin Brâncuşi i-a petrecut în ţară, formându-se ca sculptor, au fost cu acribie reconstituiţi în ediţiile succesive ale catalogului Brâncuşi în România², întocmit de Barbu Brezianu, cât şi într-un studiu pe care acelaşi autor îl consacră începuturilor sculptorului, o analiză de detaliu ar putea conduce la evidenţierea influenţei amintitei perioade asupra ansamblului creaţiei.

22
/05
/14

Cunoscută fiind „vocaţia” pretimpurie, prin care Brauner acţiona ca artist suprarealist încă înainte de a şti că suprarealismul există – de vreme ce picturi expuse în 1924 la Bucureşti erau considerate a fi „introviziuni” –, poate părea surprinzător ca o imagine „integral suprarealistă”, cum „Passivité courtoise“ pare a fi, să se limiteze la a reconstitui iconografia şi, prin extensie, semnificaţia operei lui Duchamp, „La Mariée mise à nu par ses célibataires, même“.