Naziștii, ultimii care au văzut autoportretul lui Rafael?
https://www.ziarulmetropolis.ro/nazistii-ultimii-care-au-vazut-autoportretul-lui-rafael/

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

Un articol de Dana Ionescu|14 aprilie 2021

„Nu vedeți nimic”, susține Daniel Arasse într-o carte celebră, care s-ar putea să fi schimbat felul în care ne uităm la un tablou. De exemplu, când priviți această imagine, ce observați la prima vedere?

Un tânăr din secole apuse, poate ușor efeminat, cu ochii la ceva ce noi nu vedem, probabil un pictor care lucrează la șevalet. Un nobil, se prea poate, care vrea săfie imortalizat pe pânză, căci așa e moda. Renascentiștii, știm, sunt foarte preocupați de imagine. De imagine în general și de imaginea lor în special – căci ea va rămâne când ei nu vor mai fi și ea va spune o poveste, cu tot cu bârfele și laudele despre răposat. O figură care te invită să-ți folosești imaginația, o cămașă albă, o blană, fără alte podoabe, fără alte însemne; nimic strident, o folosire cuminte a culorilor, având ca fundal un colț de natură, convenție folosită de pictori multe secole. Cine este acest personaj? Și unde putem vedea tabloul?

Viața lui secretă e demnă de un roman bun. Prima descoperire: „Portret de tânăr”, pictat de Rafel cândva în 1513-1514, se poate să nu fi arătat așa. Ce vedem noi acum  este doar o imagine colorată a acestui tablou celebru, realizată după o fotografie alb-negru. Poate că artistul renascentist a folosit cu totul alte culori, de unde am putea ști? A doua descoperire: Potrivit istoricilor de artă, lucrarea, despre care se crede că ar fi un autoportret, nu există în niciun muzeu și în nicio galerie de artă din lume. A treia descoperire: Evident, poate este ascunsă în vreo reședință opulentă și nu va ieși niciodată la lumină. Poate că va rămâne învăluită în mister, ca și personajul ei, și-și va trăi impasibilă eternitate. Sau, dimpotrivă, poate că a fost sfâșiată de mult, arsă, aruncată în vreo mare sau strivită sub talpa groasă a cizmelor.

Lungul drum spre nicăieri

„Portret de tânăr” a fost pictat la începutul secolului al XVI-lea în Italia, unde în atelierele artiștilor se lucra zi și noapte. Ce încăpere s-o fi bucurat de prezența tabloului de nici un metru înălțime, ce nobil l-o fi privit în reședința lui nu aveam cum să știm. Tabloul lui Rafel a dus, secole întregi, o viață ce ne rămâne inaccesibilă.

Asta, chiar până în secolul XX. Atunci, pe o cale misterioasă, pictura numărându-se printre cele mai importante opere de artă din istorie care au dispărut pur și simplu după Al Doilea Război Mondial ar fi ajuns în Polonia. În 1939, a fost salvată, împreună cu „Dama cu hermină” de Leonardo da Vinci și „Peisaj cu Bunul Samaritean” de Rembrandt, de la Muzeul Czartoryski din Cracovia de familia prințului Augustin Józef Czartoryski. Când naziștii au intrat în Polonia, cele trei tablouri au fost ascunse în orășelul Sieniawa. Numai că naziștii au descoperit ascunzătoarea în mai puțin de două săptămâni și au trimis cele trei picturi la Berlin, apoi la Dresda, pentru colecția de la Linz a Führerului.  În august 1944, tablourile semnate de Leonardo da Vinci și Rembrandt au ajuns într-un mic oraș din Silezia. Portretul pictat de Rafael ar fi fost văzut ultima dată la Castelul Wawel din Cracovia. De atunci, i s-a pierdut urma.

Cât despre tânărul elegant din tablou, dacă biografia nu i-o putem afla, nimeni nu ne împiedică să i-o inventăm. La urma urmei, și despre asta e vorba în relația dintre un tablou și cei care îl privesc. Seamănă acest portret dispărut cu autoportretul pe care Raffaello Sanzio da Urbino și-l pictase, cu doar câțiva ani înainte, în celebra frescă „Școala din Atena”? Dacă da, care e sensul acestei asemănări? Ce înseamnă ea pentru viața secretă a tabloului adus din Italia în Polonia de un prinț bogat, cândva în secolul al XVIII-lea, care nu a reușit să-și trăiască liniștit eternitatea?

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.