O nouă expoziţie la Future Museum: Our story is better than yours
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noua-expozitie-la-future-museum-our-story-is-better-than-yours/

Centrul Ceh redeschide galeria de artă Future Museum, vineri, 6 iulie, de la ora 18:00, cu expoziţia artistitului Vilmos Koter, „Our story is better than yours”.

Un articol de Liliana Matei|3 iulie 2018

Expoziţia solo a artistului Vilmos Koter este compusă din două lucrări create special pentru Future Museum: Plaything of power, o instalaţie de 3,5 metri şi două fotografii care formează lucrarea What if …?.

Expoziţia reprezintă modul în care Koter creează, fiind o prelungire a lucrărilor sale anterioare, bazate pe gesturi minimaliste şi comentarii vizuale asupra lumii înconjurătoare şi problemelor sociale cu care ne confruntăm.

Vilmos Koter vine din oraşul Miercurea Ciuc (Csíkszereda), care se află într-o zonă bilingvă numită Székelyföld sau Ţinutul Secuiesc. Situată în centrul României, această zonă este populată de majoritatea secuilor de pe teritoriul ţării, ei fiind un grup etnic maghiar distinct. Crescând şi locuind în această zonă, Koter se foloseşte de arta sa pentru a interpreta subtil problemele cu care se confruntă locuitorii acestui teritoriu.

Plaything of power se referă la multiplele straturi care formează relaţia de lungă durată dintre români şi secui şi la tensiunea care este întreţinută de ambele grupuri. Cum este şi în cazul altor naţionalităţi cum ar fi scoţienii, bascii, catalanii sau kurzii, dorinţa de a avea o anumită autonomie se găseşte şi în cazul secuilor, autonomie care le-a fost promisă cu ocazia Marii Uniri din 1918. Ca să poată lupta pentru cauza secuilor, un simbol vizual unificator a fost strategic necesar. Aşadar, steagul secuiesc a apărut ca formă de reprezentare a Consiliului Naţional Secuiesc, o platformă politică care promovează autonomia secuilor. Steagul a prins popularitate, iar în prezent este arborat de faţadele a sute de locuinţe. Din punctul de vedere al secuilor, ceea ce simt că le lipseşte este certitudinea autonomiei sau dreptul de a fi ei înşişi. Pe de altă parte, creşterea fricii în rândul românilor ridică problema posibilităţii separatismului, chiar dacă, în calitate de parte privilegiată – partea care o constrânge pe cealaltă – românii refuză să includă steagul secuiesc, ca simbol al acestui grup etnic, în contextul clădirilor oficiale, spre exemplu. Această problemă, aparent fără sfârşit, a stat la baza multor conflicte de-a lungul secolelor. Cum ar putea fi rezolvată?

A doua parte componentă a expoziţiei, What if …?, analizează momentul apariţiei steagului secuiesc în cadrul masivelor proteste #rezist care au loc în Piaţa Victoriei, în Bucureşti. Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci este posibil ca mişcarea #rezist să fie coerentă cu iniţiativa maghiară? Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci pot fi adevărate acuzaţiile conform cărora Soroş susţine aceste mişcări civice? De ce prezenţa acestui steag este ofensatoare în acest context, pe când prezenţa altor steaguri nu? Această parte a expoziţiei ridică astfel de întrebări care provoacă privitorul să dea propriile răspunsuri, în funcţie de părerile şi cunoştinţele fiecăruia.

Astfel, Our story is better than yours aduce la suprafaţă câteva problematici controversate care pot fi invizibile unora dintre noi, în prim plan fiind alteritatea oamenilor care trăiesc în acelaşi spaţiu, în timp ce experimentează, într-o multitudine de moduri, preocupări legate de a fi cu, în mijlocul sau fără o minoritate etnică. Poate că nu este vorba despre cine are dreptate şi cine nu, ci tocmai despre a înţelege povestea dintr-un unghi diferit, unul care implică aspectele umane ale situaţiei, alături de înţelegerea conceptului de diversitate.

Vilmos Koter a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Expoziţiile şi proiectele sale anteriaore includ: Altart, Cluj-Napoca, România (2017); Žagarė Fringe Festival, Lituania (2017); Korean Cultural Center, Budapesta, Ungaria (2017); GNAP Eastern Europe, Lăzarea, România (2017); Simultan, Timișoara, România (2017); tranzit.ro, Bucureşti, România (2016); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2016); Caucasus–Balkan Express, Bozar, Bruxelles, Belgia (2016); Caucasus–Balkan Express, Ljubljana, Slovenia (2015); Seoul, Coreea de Sud (2015); Pulzus Art Camp, Odorheiu Secuiesc, România (2015); Szatyor Bar and Gallery, Budapesta, Ungaria (2015); Altart, Cluj-Napoca, România (2014); HAU, Berlin, Germania (2014); Festival Temps D’Images, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, România (2014); m21 Gallery, Pécs, Ungaria (2014); Magma, Sfântu Gheorghe, România (2014); Megyeháza Gallery, Miercurea-Ciuc, România (2013); Guangzhou, 53 Art Museum, China (2013); Wongol, Coreea de Sud (2013); Siló, Miercurea-Ciuc, România (2012); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2012); Csíki Székely Museum, Miercurera-Ciuc, România (2009); Art-Mill, Szentendre, Ungaria (2009); Partapur, Banswara, India (2008); Míves House, Sfântu Gheorghe, România (2008); Geumgang Nature Art Pre-Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2007); Mirtill – audio-visual performance, Gödör Club, Budapesta, Ungaria (2007); Binar Centre for Digital Culture, Cluj-Napoca, România (2006); Teatrul Masca, Bucureşti, România (2006); Future House, Budapesta, Ungaria (2005); Tranzit House, Cluj-Napoca, România (2004); Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucharest, România (2003); Ataş Gallery, Cluj-Napoca, România (2002).

Eveniment organizat de Future Museum (Centrul Ceh Bucureşti), cu sprijinul Institutului Balassi din Bucureşti şi al Budweiser Budvar.

 

Eveniment Facebook aici.

Foto: Centrul Ceh

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.

04
/05
/20

Un eveniment cultural online lansat de Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, este postat în premieră pe 4 mai, la aceasta adresa https://www.youtube.com/watch?v=mdEgBgfVS1w&feature=youtu.be în ziua în care se împlinesc 65 de ani de la de la dispariţia simbolului culturii muzicale româneşti, George Enescu – compozitor, violonist, pianist, dirijor şi ilustru profesor.

27
/04
/20

Pictorii, sculptorii, criticii de artă sau scriitorii sunt cărți deschise ale creației lor, vizibile fiind operele și mai puțin bornele ce duc spre realizarea acestora. Uneori, o întâmplare sau destinul, alteori persoana ce a stat în dreptul lor, au fost sursele ce au dus la expresia formelor de valoare. Soția cunoscutului critic de artă Valentin Ciucă m-a introdus în povestea nescrisă a vieții sale.

08
/04
/20

Centrul Ceh este unul dintre cele mai populare institute culturale din România, cunoscut pentru proiecte ca Documentary Mondays, Future Museum sau Cinemascop. Ca toate instituțiile și organizațiile ce se ocupă cu organizarea de evenimente culturale, Centrul Ceh caută să se adapteze noii situații în care cultura se mută în mediul online. Astfel, seria de interviuri cu artiști români și cehi 5Întrebări va fi publicată în săptămânile următoare.