Operă bufă de Iaşi între Beatrice Rancea şi Hadji-Culea
https://www.ziarulmetropolis.ro/opera-bufa-de-iasi-intre-beatrice-rancea-si-hadji-culea/

Managerul Operei Naţionale din Iaşi, Beatrice Rancea, îl acuză pe directorul Teatrului Naţional ieşean, Cristian Hadji-Culea, de lipsă de colaborare şi afirmă că acesta i-a spus că personalul operei „incomodează” şi că trebuie să părăsească clădirea, Hadji-Culea negând în schimb orice neînţelegeri.

Un articol de Petre Ivan|25 iunie 2014

Managerul Operei Naţionale din Iaşi, Beatrice Rancea, a declarat că între cele două instituţii nu există doar neînţelegeri, ci o adevărată ruptură, ea precizând că opera a fost „ostracizată” dintotdeauna de conducerea teatrului, dar conflictul dintre instituţii ar fi început în urmă cu doi ani, când ea a fost numită la conducerea operei, notează Mediafax.

„Hadji Culea consideră că noi suntem nişte chiriaşi, un colectiv care incomodează, şi mi-a spus clar că trebuie să părăsim cât mai repede teatrul, să ne găsim un alt sediu, pentru că incomodăm foarte tare. Şi când cineva te tratează ca pe un chiriaş, când ţi se spune că eşti tolerat, orice tentativă de dialog devine ciudată. E greu de realizat un parteneriat, fiindcă această clădire este a Ministerului Culturii, pe care noi trebuie să o împărţim egal, având drepturi comune, nu? Suntem trataţi ca nişte intruşi în această clădire“ , a declarat Beatrice Rancea.

Aceasta a explicat că, încă de la înfiinţarea Operei, în 1956, nu a existat un acord scris pentru împărţirea spaţiilor dintre cele două instituţii şi că, la început, personalul operei nu avea nici măcar chei pentru încăperile care reprezentau spaţiu comun.

„Dacă voiam să deschid uşile din faţă, trebuia să cer permisiunea teatrului, dacă voiam să trag draperiile din foaier, la fel. Am reuşit să realizăm totuşi un protocol în urmă cu doi ani, primul de acest fel, iar în marea majoritate a spaţiilor avem aceleaşi drepturi ca ei. Până să vin eu, opera a fost un partener comod pentru teatru pentru că nu s-a impus, dar, când am avut nevoie de spaţii, fiindcă am montat producţii importante, au apărut problemele. Asta în condiţiile în care ei sunt 110 angajaţi şi noi aproape 300 şi avem spaţii mai puţine decât ei”, a adăugat managerul.

Potrivit managerului Beatrice Rancea, conducerea teatrului a vrut să scoată pentru două săptămâni opera de pe Scena Teatrului Naţional pentru a repeta pentru o premieră, în condiţiile în care sala era rezervată cu un an în avans pentru o piesă montată de regizorul Andrei Şerban.

Mai mult, aceasta povesteşte că singura dată când opera a cerut să folosească Teatrul Cub, una dintre clădirile din subordinea teatrului, pentru repetiţii la „Indiile Galante“, de Andrei Şerban, au găsit clădirea încuiată şi apoi scena ocupată cu un alt decor. Beatrice Rancea susţine că teatrul a oprit încălzirea centralizată în instituţie pe motiv că centrala ar fi defectă, lucru care nu era adevărat.

Stăteam cu căciula şi paltoanele pe noi, ne ţineau în frig

„La repetiţiile pentru «Indiile galante» stăteam cu căciula şi paltoanele pe noi, ne ţineau în frig şi ne spuneau că sunt nu ştiu ce probleme la centrală, pentru că doar ei aveau acces. Când am ajuns noi la centrală, am văzut că aceasta funcţiona perfect, doar că era închisă”, a adăugat Beatrice Rancea.

Managerul Operei susţine însă că nu au fost singulare cazurile în care au avut probleme cu folosirea resurselor clădirii teatrului. Aceasta a dat ca exemplu cazul spectacolului „Troienele”, montat tot de Andrei Şerban, care trebuia să fie iniţial o coproducţie între cele două instituţii ieşene. Teatrul însă s-a retras, după ce actorii dăduseră deja audiţii pentru roluri.

Beatrice Roncea, Managerul Operei Naţionale din Iaşi

Beatrice Rancea, Managerul Operei Naţionale din Iaşi

Beatrice Rancea spune că a mai existat apoi un spectacol care trebuia să fie coproducţie, „Kabaret – Nostalgie în două părţi”, la care ar fi trebuit să participe actorii teatrului şi soliştii de la baletul operei.

„Acest spectacol noi l-am propus şi, când l-am propus, ni s-a spus că Teatrul nu are bani pentru a suporta jumătate din costurile producţiei. Eu am reuşit să îl prind atunci în proiectele operei, iar, când trebuia să se joace la Teatrul Cub, a fost programat într-una dintre zilele libere alte teatrului”, a precizat Beatrice Rancea.

Programarea într-o astfel de zi a însemnat că opera a trebuit să plătească oameni care să vină să facă partea tehnic[, de la lumini la sonorizare, pentru că cei de la instituţie nu lucrau în zilele respective.

„Mai mult, acesta s-a jucat doar de două-trei ori, pentru că Hadji Culea nu a dorit să îl mai programeze. Eu am în caietul de sarcini al postului, la unul dintre puncte, crearea unei înţelegeri cu teatrul şi realizarea spectacolelor în coproducţie. Şi aş vrea asta, aş vrea să pot face asta, am putea realiza lucruri atât de frumoase, e o lume extraordinară pe care am putea-o aduce publicului, dar trebuie să existe înţelegere”, a adăugat Beatrice Rancea.

Managerul Operei Naţionale din Iaşi a precizat că sunt şi mai multe probleme administrative care existau înainte în relaţia cu teatrul. De exemplu, aceasta susţine că a descoperit la venirea în operă că instituţia plătea jumătate din facturile de întreţinere pentru spaţiile pe care teatrul le deţinea în exclusivitate şi, mai mult, jumătate din costurile întreţinerii apartamentelor private al membrilor teatrului.

„Mi-au venit nişte facturi foarte mari şi m-am întrebat de ce nu au venit aşa pe perioada iernii. Când am cerut factura de la teatru mi-au spus că nu o au, am reuşit să o obţin şi, când am luat pe fiecare capitol facturile, noi plăteam jumătate din toate spaţiile teatrului unde nu aveam acces şi unde nu intrasem niciodată pentru că nu aveam spectacole. Plăteam pentru Sala Studio, pentru Teatrul Cub, dar şi întreţinere pentru apartamentele de serviciu pe care le avea teatrul. Şi

Cristian Hadji-Culea, directorul Teatrului Naţional ieşean

Cristian Hadji-Culea, directorul Teatrului Naţional ieşean

noi aveam un buget mult mai mic”, precizează managerul.

Cristian Hadji-Culea: „Niciun fel de neînţelegeri”

Pe de altă parte, Cristian Hadji-Culea, managerul Teatrului Naţional, întrebat despre relaţia dintre cele două instituţii, a declarat  că nu există niciun fel de neînţelegeri sau tensiuni.

„Nu ştiu despre ce tensiuni este vorba. Evident că e mai simplu să fie o singură instituţie într-o clădire decât două. E ca şi cum ai avea un apartament în care locuiesc două familii. În măsura în care cele două sunt civilizate şi pot coabita, atunci nu sunt probleme. Iar noi nu avem probleme”, a declarat Cristian Hadji-Culea.

Acesta a spus că nu este „entuziasmat” de faptul că este multă lume înghesuită în aceeaşi clădire şi că trebuie să împartă spaţiile, dar că, din 1956, de când a fost înfiinţată opera şi aşezată în teatru, aşa a rămas.

„Toată problema este să existe dorinţă şi pace”, a mai spus Hadji-Culea.

Foto cu Beatrice Rancea şi Cristian Hadji-Culea – facebook, cinemagia

30
/06
/17

La final de stagiune teatrală, m-am pregătit cum se cuvine pentru un spectacol pe care, deși l-am așteptat cu sufletul la gură, nu reușisem să-l văd până duminica trecută... În memoria mea afectivă, personajele feminine ale lui Ibsen poartă chipul Valeriei Seciu, vocea ei evocatoare de limpezimi și îndepărtate fiorduri norvegiene.

30
/06
/17

Pe 10 august, se împlinesc 60 de ani de la difuzarea primului spectacol de teatru produs de către Televiziunea Română - Seară Luminoasă, după piesa lui Noe Smirnov.

30
/06
/17

„Tu ai pus degetul pe rană şi, în plin comunism, ai îndrăznit să arăţi că orice formă de cenzură e dezgustătoare” – fragment dintr-o scrisoare deschisă pentru Lucian Pintilie pe care Andrei Şerban a citit-o la lansarea noii ediţii a volumului „Bricabrac” (Editura Nemira).

30
/06
/17

în urmă cu 81 de ani, într-o zi de 30 iunie, era publicat romanul Pe aripile vantului, care-i va aduce autoarei Margaret Mitchell premiul Pulitzer un an mai târziu. În România, cartea a fost publicată abia în 1970 de Editura Univers, în colecția Romanul secolului XX.

29
/06
/17

Vineri, 30 iunie, începînd cu ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), va avea loc un eveniment dedicat prozei scurte, o seară de lectură și discuții, la care vor participa Ana Maria Sandu, Alex Tocilescu și Marius Chivu. Intrarea liberă

29
/06
/17

Poezia lui Walt Whitman pe muzică blues, jazzul cântat la gonguri, clopote sau la două chitare simultan, influențe electro, rock și world music, concurs de jazz și workshop-uri cu artiști de Grammy, iată ce promite Bucharest Jazz Festival pentru ediția din acest an.

29
/06
/17

Unul din cele mai aşteptate documentare româneşti ale anului, „Planeta Petrila”, regizat de Andrei Dăscălescu, va putea fi văzut în premieră la Timişoara în deschiderea celei de-a patra ediţii a festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

28
/06
/17

Vineri, 30 iunie 2017, se lansează în cinematografele din România filmul de acțiune „Baby Driver” - un thriller exploziv, cu trei câștigători de Oscar în distribuție: Kevin Spacey, Jamie Foxx şi Paul Williams. Avându-l drept protagonist pe Ansel Elgort, producția Sony Pictures realizată de Edgar Wright ridică adrenalina la maximum prin curse palpitante de mașini, o poveste atipică de dragoste și o coloană sonoră atemporală.

28
/06
/17

„(...) e suficient să urci o stradă pentru ca, întorcînd capul, să ţi se deschidă o privelişte ce-ţi taie respiraţia... E ca într-o gravură de Escher, unde te aştepţi să vezi oameni mergînd cu capul în jos pe străduţa de dedesubt. (...)” – Alex Leo Șerban. Îndrăgitul criticul de film ar fi împlinit, astăzi, 58 de ani. În amintirea lui Leo publicăm (via liternet.ro) una dintre nenumăratele și savuroasele sale impresii de călătorii (scrisori)