Recenta premieră “Othello”de W. Shakespeare, în regia lui Suren Shahverdyan, de la Teatrul “Tony Bulandra”din Târgovişte este un spectacol coerent, viu, proaspăt, care merită văzut.
Un articol de Monica Andrei|25 mai 2016
Spinoza a constatat sincer: „ a iubi înseamnă bucurie”. Nu despre despre inimă lângă inimă aş fi vrut să scriu, ci despre „Othello”, de W. Shakespeare, despre cum se manifestă discordia, în recenta premieră de la Teatrul “Tony Bulandra” din Târgovişte.
Pe o scenă goală, cu nişte butoaie şi scaune, apoi nişte sfori, actorii umplu spaţiul cu jocul lor într-un spectacol reuşit, regizat de Suren Shahverdyan un regizor matur şi talentat, ajutat de scenografii Mc Ranin şi Raluca Frăţiloiu în realizarea frumoaselor costume.
Povestea începe direct pe mare, unde fusese trimis cu flota comandantul de oaste Othello (Liviu Cheloiu), căsătorit deja cu Desdemona (Andrada Fuscaş), care era fiica unui nobil. Iago (Mircea Silaghi), subaltern în oastea lui, e ros de invidie şi ură, că n-a fost promovat. De aici începe conflictul. Cu abilitate strecoară otrava geloziei în sufletul maurului. Îl convinge că Desdemona îl înşală cu Cassio (Daniel Nuţă).
Liviu Cheloiu, care nu e la prima colaborare cu regizorul Suren Shahverdyan, în rolul Othello trăieşte şovăielile, gelosului, ba mai mult, are coşmaruri din cauza bănuielii că Desdemona îl înşală. Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii, cum spune un proverb românesc, când e vorba despre tactica lui Iago. Întâi exprimă vagi îndoieli, apoi îşi învaţă stăpânul minimul necesar asupra mecanismelor pasiunii.
Tensiunea creşte gradat în mintea şi sufletul lui Othello, iar Liviu Cheloiu le redă treptat. Iago aduce argument în susţinerea cauzei privind distrugerea căsniciei maurului, batista pierdută de nevasta lui Othello, şi găsită de camerista Desdemonei care era şi nevasta lui Iago. Batista are povestea ei, iar maurul o făcuse cadou soţiei lui când a luat-o de nevastă. Viermele neîncrederii declanşează tot procesul geloziei mintea şi sufletul lui Othello care îşi pierde umanitatea, ucigându-şi în somn nevasta. Află de la Emilia (Ela Ionescu), camerista Desdemonei că nu este vinovată. Prea târziu.
Andrada Fuscaş în rolul Desdemonei e frumoasă şi feminină, trăieşte într-o dragoste fericită şi o maturitatea blândă. Râsul ei cristalin te bucură. Intră în scenă, spune replica, o vezi, o urmăreşti, iese din scenă, şi aştepţi să apară iar. E prezentă în ceea ce face şi te farmecă treptat cu jocul ei.
Una peste alta, este un spectacol de o oră şi ceva care nu plictiseşte şi merită văzut pentru povestea ce include adevăruri general umane valabile astăzi, pentru viziunea atent structurată asupra textului şi propunerea coerentă. Dacă treceţi prin Târgovişte, nu rataţi spectacolul „Othello”!
Foto: Sorin Radu
