Patapievici: „Atenție, avem părinți! Părinții noștri erau creștini”
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-atentie-avem-parinti-parintii-nostri-au-vorbit-greaca-parintii-nostri-au-vorbit-latina-parintii-nostri-erau-crestini/

Marele nostru cărturar Horia-Roman Patapievici (care tocmai ce a împlinit 61 de ani) a fost invitat de curând la emisiunea Cooltura (realizată de Mirela Nagâţ), emisiune prigonită în grila TVR.

Un articol de Andrei Crăciun|23 martie 2018

Patapievici a expus o salbă de idei despre educație, pornind de la reforma sistemului propovăduită în Franța de președintele Macron (care militează pentru o revenire la o pedagogie clasică). Am compilat pentru dumneavoastră.

Ideile Patapievici:

  • Reforma învățământului făcută la inspirația ideilor Revoluției 1968 este cretină. Scurt!
  • Reforma învățământului (n.r. – francez) a fost un faliment, filosofia pe care s-a bazat a constituit o eroare.
  • Corectitudinea politică ne împiedică să spunem: toată această reformă a fost o eroare.
  • S-a vehiculat ideea stupidă că inteligența e decuplată de memorie, de parcă ar putea să fie cineva inteligent pornind de la zero.
  • A doua idee falimentară e că cineva care e foarte tânăr și are anumite idei are dreptul în a nu se compara cu tradiția locului.
  • Liceul e o formă completă de educație pentru oameni, universitatea este o formă care se adaugă acestei forme. Liceul – educația franceză în secolul al XIX-lea – a atins un grad de perfecțiune care se poate măsura după nivelul mediu de oameni educați din societatea franceză.
  • Media e martora veritabilă a nivelului educației într-o țară, și unde se scria mai bine, unde exprimarea era mai inteligentă, suplă, politicoasă, deci civilizată, decât în Franța?
  • Comuniștii au făcut un liceu și o universitate după modelul francez – e motivul pentru care noi nu am importat ceva cu totul prost, acel model era francez.
  • Ponderea educației umaniste – una dintre emblemele jurnalistice ale reformei lui Macron este aceasta: greaca veche și latina sunt reintroduse în liceu. Semnificația acestor limbi e refacerea continuității lingvistice cu rădăcinile noastre culturale și istorice.
  • Modernitatea are ca rădăcină evul mediu latin, care înseamnă Grecia-Roma și înseamnă creștinismul.
  • Ce s-a întâmplat acum este un fel de a spune: atenție, avem părinți! Părinții noștri au vorbit greaca, părinții noștri au vorbit latina, părinții noștri se închinau, părinții noștri erau creștini.
  • Știți care e paradoxul elevului (vorbesc din experiența mea): pe nimeni nu detestă mai mult elevul decât pe profesorul sever. Știți cui sunt recunoscător, ca adult? Profesorilor care erau foarte severi.
  • Există un profesor de limba rusă care m-a tras de perciuni într-o împrejurare, fiindcă am fost impertinent și am întârziat. M-a durut groaznic, am zis că e un idiot sălbatic și barbar. Acel om nu era un idiot sălbatic și barbar.
  • Nu e cu putință să te ridici cu picioarele pe bancă, să stai cu fundul pe pupitrul din spate și să admonestezi profesorul că îți încalcă drepturile. Asta e o situație relativ curentă în învățământul de astăzi. Ce am spus nu am inventat. Mi-a fost relatat de elevi.
  • S-a introdus noțiunea bizară de consiliere psihologică, de parcă toți am fi bolnavi sau handicapați psihologic, și impertinența, lipsa de cuviință ar fi probleme psihologice. Nu, sunt probleme de disciplină, sunt probleme de educație. Nu sunt probleme care se tratează cu pilule.
  • Viața este dură, relația cu oamenii este dură, sunt oameni care te cotonogesc și te așteaptă la colț. Noi cum îl pregătim pe copil? Este ceva complet greșit și asta nu slujește drepturile copilului. Îi handicapăm.
  • Copilul nu trebuie identificat cu defectele lui. Procesul de educație chiar asta: este un model de umanitate care trebuie activat în copil.
  • Nota este foarte importantă și e un indicator și pentru elev: dacă e de șase, atunci trebuie să înțeleagă că e de șase și să facă ceva, ca să nu mai fie de șase.
  • E tot un reflex al 68-ului: ideea că noi trebuie să revoluționăm total ceea ce găsim la un moment dat.
  • Nu trebuie să schimbăm totul din start, trebuie să vedem ce merge bine și ce nu merge bine. Și să schimbăm ce nu merge bine.
  • Când părintele are un copil, el ce consideră? Că educația e facultativă? Nu. Nu mănâncă el ca să dea bani pe educația copilului lui. Ăsta e raportul corect.
  • Socialiștii au un viciu profund: acela că ei văd totul ca pe un joc de sumă nulă. Dacă are cineva înseamnă că a luat de la altcineva. Ori nu este așa.
  • Nu trebuie inventat nici măcar idealul de învățământ. Pentru că idealul de învățământ e crearea omului complet, omului bine educat cu cunoștințele vremii lui, politicos, bine-crescut, adică a omului cu minte. Ce să îl inventăm? Ce vrem altceva?
  • Idealul pentru educație era același pentru Goethe, același pentru Cicero, același pentru Toma de Aquino. Educația trebuie să deschidă omul spre propria lui umanitate.
  • Oamenii fură, doamna Nagâț! Oamenii fură și nu înțeleg că furtul este foarte rău și nu înțeleg că o ducem atât de rău și că ne urâm unii pe alții atât de mult pentru că există acest furt incredibil în societate.
  • Clasa politică se organizează ca o clasă de prădători, care creează legi pentru a prăda nesancționați. Iar o parte din electorat consideră asta tolerabil. Alta consideră că e intolerabil. Ajungem la conflict social pe o chestiune care ar trebui să fie de la sine înțeleasă: că furtul nu e acceptabil!
  • Nu e nimic greu de făcut, totul e simplu și a fost inventat de la începutul culturilor semnificative.
  • Veritabilul rezultat pe care o cultură mare îl dă e că reușește să creeze un instrument care e valabil și pentru altul.
  • Primul pas ca diavolul să lucreze liniștit e să te convingă că el nu există. Nu puteau fi atacate direct virtuțile sociale ale adevărului, binelui și frumosului. Mai întâi s-a delegitimat ideea de valoare înaltă. A căzut împreună cu valorile înalte – a căzut și această triadă. Și atunci a început relativismul. Unde am ajuns astăzi? Să spunem că există post-adevăr, cumva e bine să trăiești într-o lume post-adevăr pentru că adevărul e discriminatoriu, fiindcă discriminează între adevăr și fals. E o nebunie! E o nebunie!
  • Copilul asiatic nu-și imaginează că a munci, a depune efort, e ceva făcut împotriva lui. El e convins că e în beneficiul lui.
  • Am fost atât de scârbit de valul de ură care a fost instigat împotriva mea încât am zis că nu mai vreau. Asta nu e lumea mea.
  • Sunt soluții și sunt simple: să ne iubim unii pe alții, ca pe frații noștri. Dacă nu vedem în celălalt fragilitatea, vulnerabilitatea lui, atunci totul e pierdut.

S-a introdus noțiunea bizară de consiliere psihologică, de parcă toți am fi bolnavi sau handicapați psihologic și impertinența, lipsa de cuviință ar fi probleme psihologice. Nu, sunt probleme de disciplină, sunt probleme de educație. Nu sunt probleme care se tratează cu pilule. (Horia-Roman Patapievici, om de cultură)

Foto: Apropo Cafe



13
/01
/21

Publicată pentru prima dată în Franța în 2020, cartea scrisă de Simone de Beauvoir în 1954, anul în care i se decerna Premiul Goncourt, și dedicată prietenei sale Zaza Lacoin, este disponibilă și în limba română, la Editura Litera. „Inseparabilele” este o nuvelă memorabilă despre prietenie și condiția femeii de-a lungul timpului.

13
/01
/21

Aflată în pregătire în colecția „musai” a Editurii Art, în traducerea lui Virgil Stanciu, „Anul fugarilor” semnată de britanicul Sunjeev Sahota este o carte despre migrație și lumea în care trăim, distinsă cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și finalistă Booker Prize.

12
/01
/21

Scriitorul japonez Haruki Murakami s-a născut pe 12 ianuarie 1949, la Kyoto. Cartea sa pe care v-o propunem astăzi spre lectură este volumul de eseuri „Meseria de romanicer” (Editura Polirom, traducere din limba japoneză şi note de Andreea Sion).

11
/01
/21

Una dintre cele mai atrăgătoare noutăți propuse de Editura Humanitas Fiction în acest început de an este volumul „Dimineți la Café Rostand” de Ismail Kadare, în pregătire în colecția „Raftul Denisei”.

11
/01
/21

Pentru 2021, Editura Nemira pregătește noutăți editoriale și surprize de neratat – romane premiate, colecții noi, continuări de serii de autor, cât și reeditări mult așteptate.

07
/01
/21

CARTEA DE CINEMA Dialogul dintre literatură și cinema e vechi cât istoria filmului, însă nu a fost niciodată studiat pe cât ar fi meritat. O contribuție importantă la înțelegerea complexității acestei relații este volumul nou apărut „Adaptarea cinematografică a operelor literare”, de Anda Ionaș.

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

30
/12
/20

2020 a fost un altfel de an, cu provocări complet diferite, dar ne bucurăm că, deși a fost greu pentru toată lumea, iubitorii de lectură, mari și mici, au ales să călătorească în cărți și s-au putut delecta cu aventuri magice. Pentru ei, Grupul Editorial Corint are în pregătire pentru anul viitor o listă bogată de cărți de ficţiune şi non-ficţiune pentru toate vârstele și toate gusturile. Dintre acestea, vă prezentăm cele mai așteptate 21 de titluri care cu siguranță vor influenţa modul de gândire în 2021.

20
/12
/20

Visele și călătoriile. În destinul personal, ele au configurat totul, spunea Nikos Kazantzakis, ale cărui jurnale Ziarul Metropolis vă invită să le citiți și recitiți.