Patapievici: „Intelectualul a dispărut!“
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-intelectualul-a-disparut/

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Un articol de Corina Vladov|15 februarie 2013

Filosoful şi eseistul Horia-Roman Patapievici, fostul director al Institutului Cultural Român, a declarat pentru emisiunea Digicult de la Digi24 că „intelectualul a dispărut“, iar locul lui în societate a fost luat de realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.

Iată câteva declaraţii pe care le-a făcut Horia-Roman Patapievici:

Despre intelectualii din politica românească

„E o tendință a sistemului politic românesc de a îi elimina pe intelectuali. Intelectualul care reușește să ocupe o poziție importantă este imediat puternic demonizat. (…) Am reformat Institutul Cultural Român. L-am făcut performant pe piețele occidentale. Sunt mai hulit ca niciodată. Acest lucru nu mi se poate ierta. Voi fi urmărit de acest succes până la sfârșitul vieții. Toată lumea se întreabă de ce intelectualii nu fac ceva, iar când reușesc să facă, fie se trece cu vederea performanța lor, fie sunt direct demonizați chiar pentru acea performanță.”

Despre televiziuni

„Această mare tradiție europeană, occidentală, a intelectualului implicat în treburile cetății, care a început cu «J’accuse», al lui Émile Zola și cu sarcasmul lui Brunetière, care a spus «Auzi ce idee! Să-și facă o profesie din faptul că-și folosesc mintea. Intelectual». Asta e o mare tradiție, care, însă, s-a încheiat. S-a încheiat odată cu apariția, în centrul vieții publice, a televiziunilor. Asta a schimbat totul.

Înainte, spațiul public era un spațiu în care funcționa cuvântul. Iar cuvântul era vehiculat de presa scrisă, de cărți, de pamflete. Dar implica un anumit raport al celor care citeau cu mesajul pe care cineva, care trebuia să fie talentat, carismatic, îl putea produce: reflecția. Distanța pe care o ai față de textul scris. Trebuie să înțelegi. În timp ce la televiziuni, raportul este complet schimbat: este imediatețea imaginii, care, prin faptul că este instantaneu percepută, creează impesia – adesea falsă – că este și înțeleasă.

Intelectualul a dispărut. Cine e în locul lui? Realizatorul de televiziune, moderatorul de talk-show, vedeta de televiziune.”

„Pentru mine, primii ani de după revoluție sunt ani ai sărbătorii. Piața Universității, până să devină ceva destul de năclăit, a fost un spațiu în care s-a celebrat bucuria. Bucuria de a putea spune nu, de a putea striga NU și de a putea da cu tifla Puterii. Vă spun, ca unul care am participat, este o bucurie amețitoare.”

„Nu cred nici în noțiunea de român și nici în cultura care astăzi tinde să devină o cultură dominantă, la modă, a protestului. De când lumea a ocupat Wall Street, ceea ce este foarte «fashionable», foarte ușor de făcut, te protejează poliția, nu te arestează, trei elicoptere survolează zona.

Toată presa permite ca cea mai mică grimasă, cea mai mică clipire să fie tradusă ca o tresărire de suferință morală adâncă a cuiva care acolo protestează pentru libertatea, viața, demnitatea lui. Această înscenare permite ca cel mai mic lucru și cel mai insignifiant să pară mare și plin de semnificație. (…)

Nu cred nici în noțiunea de român, generică, și nici în cultura protestului, care e foarte la modă astăzi și îi definește pe toți aceia care nu îndrăznesc nimic, dar cu beneficii mediatice maxime.”

„În piața publică poți să strigi, dar dacă nu este un microfon în gura ta, nu te aude nimeni. Poți să-ți dai foc pe pârtia de la Predeal, cum a făcut Liviu Babeș, dar dacă nu este o televiziune acolo, să transmită imaginea, nu va afla nimeni.”

16
/01
/16

Cabaretul cuvintelor, spectacolul a cărui premieră recentă a deschis stagiunea actuală de la Sala Mare a Teatrului Naţional ieşean, se va bucura de prezenţa în rândul spectatorilor a autorului însuşi, scriitorul Matei Vişniec, cel mai jucat dramaturg român în străinătate.

16
/01
/16

UNITER – Uniunea Teatrală din România anunţă cu tristeţe dispariţia actorului THEODOR DANETTI (23 AUGUST 1926 – 16 IANUARIE 2016), pe scena teatrului şi filmului românesc din anul 1955.

16
/01
/16

CRONICĂ DE FILM Deşi o vizionare pe un cât mai mare ecran de cinema nu e de lepădat, „The Revenant”, noul film al lui Iñárritu, suferă de mania monumentalităţii: fiecare secvenţă pare realizată pentru a asalta spectatorul printr-un naturalism care devine un simplu scop în sine, nu un mijloc spre altceva.

16
/01
/16

Teatrul Naţional din Bucureşti anunţă, vineri 22 ianuarie, de la ora 20.00, pe scena Sălii Studio, premiera RECVIEM, una din piesele de mare impact din dramaturgia lui Matei Vişniec, în viziunea unuia dintre regizorii de vârf ai teatrului românesc, Alexandru Dabija.

15
/01
/16

„Muzică, prin fond şi prin formă, poezia lui Eminescu nu mai are nevoie de nici o altă melodie”, spunea criticul şi istoricul literar Garabet Ibrăileanu, încercând să sublinieze ideea, adevăratră în fond, că muzicalitatea poeziei eminesciene, excepţională, îşi este suficientă sieşi. Cu toate acestea, nu puţini au fost artiştii români care, de-a lungul anilor, au pus pe muzică câteva dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene.

15
/01
/16

Nana Mouskouri va susține un concert la Sala Palatului, pe 5 martie, evenimentul fiind cuprins în turneul "Happy Birthday". Recitalul artistei, care va fi acompaniată de instrumentiști francezi, va cuprinde șlagărele care au făcut-o celebră.

15
/01
/16

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Centrul Cultural Casa Artelor sector 3 organizează, astăzi, cu începere de la ora 19,00, recitalul extraordinar de poezie și muzica intitulat Eminescu — om, geniu și sfânt. Recitalul va fi susținut de către doi mari artiști ai scenei românești, renumitul actor Dorel Vişan şi apreciatul muzician Ionu - Bogdan Ștefanescu, singurul artist din România care cânta pe Flautul de Aur Muramatsu.