Philip Roth pune capat carierei de scriitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/philip-roth-pune-capat-carierei-de-scriitor/

Prolificul scriitor american Philip Roth, ale cărui volume explorează viaţa modernă a evreilor americani, a declarat pentru o publicaţie franceză că nu mai vrea să scrie cărţi, pentru că şi-a pierdut pasiunea pentru acest lucru.   Autor al unor volume precum „Pastorala americană”, pentru care a primit premiul Pulitzer, a făcut acest anunţ luna trecută, […]

Un articol de Andrada Văsii|10 noiembrie 2012

Prolificul scriitor american Philip Roth, ale cărui volume explorează viaţa modernă a evreilor americani, a declarat pentru o publicaţie franceză că nu mai vrea să scrie cărţi, pentru că şi-a pierdut pasiunea pentru acest lucru.

 

Autor al unor volume precum „Pastorala americană”, pentru care a primit premiul Pulitzer, a făcut acest anunţ luna trecută, într-un interviu pentru revista franceză Les Inrocks.

Vineri, editorul său, Houghton Mifflin, a confirmat decizia. „Mi-a spus că este adevărat”, a declarat Lori Glazer, director executiv al editurii care îi publică romanele lui Roth.

Scriitorul în vârstă de 79 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi autori din lume, al cărui nume a fost frecvent vehiculat printre propunerile la premiul Nobel pentru literatură, a spus că nu a mai scris nimic de trei ani.

„«Nemesis» va fi ultima mea carte”, a spus scriitorul pentru Les Inrocks, referindu-se la nuvela publicată în 2010.

Roth a mai declarat că întotdeauna i-a fost dificil să scrie şi că nu mai vrea să aibă de a face „cu cititul, scrisul sau vorbitul despre cărţi”.

El a mai spus că a recitit volumele sale preferate, de autori precum Ernest Hemingway, I. S. Turgheniev, Feodor Dostoievski, şi apoi a recitit cărţile sale.

„Voiam să văd dacă mi-am pierdut timpul scriind”, a explicat el. „După aceea, am decis să nu mai scriu”, a mai spus el.

„Mi-am dedicat viaţa romanului: am studiat, am predat, am scris, am citit – excluzând aproape orice alt lucru (din viaţă, n.r.). E destul. Nu mai simt acest fanatism de a scrie pe care l-am experimentat toată viaţa. Ideea de a încerca să scriu din nou este imposibilă”, a adăugat Roth.

Ultimele cărţi ale lui Roth – „Everyman”, „Indignation”, „The Humbling” şi „Nemesis” – au fost lucrări scurte, adesea concentrate pe temele îmbătrânirii, declinului fizic, depresiei şi morţii.

Roth a mai spus că şi-a petrecut ultimii ani din viaţă pregătind materiale pentru biograful său, Blake Bailey. El a spus că, dacă ar fi după el, nu ar exista o biografie a sa, dar cum este sigur că se vor găsi oameni care să scrie despre el, vrea să se asigure că biografia va fi corectă.

Roth a mai spus că le-a cerut executorilor săi literari şi agentului său să îi distrugă arhiva personală după decesul lui. „Nu vreau ca documentele mele personale să fie împrăştiate peste tot”, a explicat el.

Opera narativă a lui Philip Roth aparţine marii tradiţii literare americane, urmând linia trasată de Dos Passos, Scott Fitzgerald, Hemingway, Faulkner, Bellow şi Malamud. El este considerat scriitorul cel mai reprezentantiv din ceea ce se numeşte Şcoala Evreiască din literatura americană.

Născut în oraşul Newark, din statul american New Jersey, în anul 1933, Philip Roth a debutat la vârsta de 26 de ani cu romanul „Goodbye, Columbus”. Printre operele sale se numără romanul „Pastorala americană” / American Pastoral” din 1997, pentru care scriitorul american a fost recompensat cu premiul Pulitzer. În 1969, Philip Roth a lansat controversatul roman „Complexul lui Portnoy/ Portnoy’s Complaint”, graţie căruia a devenit celebru pe plan mondial, printr-o descriere aproape grafică a sexualităţii personajelor sale.

Romanul său „Pata umană/ The Human Stain”, din 2000, a fost adaptat pentru marele ecran şi i-a avut în distribuţie pe Anthony Hopkins şi Nicole Kidman.

În 1998 i-a fost decernată, la Casa Albă, Medalia Naţională pentru Arte/ National Medal of Arts, iar în 2002, Medalia de Aur pentru Ficţiune/ Gold Medal in Fiction, cea mai înaltă distincţie a Academiei Americane, decernată anterior unor autori precum John Dos Passos, William Faulkner şi Saul Bellow. A câştigat National Book Award, de două ori, precum şi PEN/Faulkner Award şi National Book Critics Circle Award. În 2005, volumul său „Complotul împotriva Americii” a primit premiul Societăţii Istoricilor Americani şi a fost declarat cel mai bun roman al anului de New York Times Book Review, San Francisco Chronicle, Boston Globe, Chicago Sun-Times, Los Angeles Times Book Review, Washington Post Book World, Time, Newsweek.

În Marea Britanie, „Complotul împotriva Americii” a fost distins cu W.H. Smith Award pentru cea mai buna carte a anului, ocazie cu care Roth a devenit primul scriitor din istoria de 49 de ani a acestui premiu care îl câştigă pentru a doua oară. Philip Roth este, de asemenea, cel de-al treilea scriitor american în viaţă a cărui operă va fi publicată într-o ediţie completă şi definitivă de Library of America. Ultimul dintre cele opt volume este prevăzut să apară în 2013.

Printre cele mai cunoscute volume scrise de Philip Roth se numără: „Viaţa mea de bărbat”, „Umilirea”, „Fantoma iese din scenă”, „Pastorala americană”, „Indignare”, „Operaţiunea Shylock”, „Povestea lui Orisicine”, „Sânul”, „Complotul împotriva Americii”, „Animal pe moarte”, „Complexul lui Portnoy”, „M-am măritat cu un comunist”, „Pata umană”.

 

 

Sursa: Mediafax

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

11
/01
/24

„Corespondențe” de la Teatrul Metropolis este o producție româno-franceză, cu dublă cetățenie, și o demonstrație mamut a teatrului ca etapă de lucru, ca limbaj universal și ca conglomerat de întâlniri.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

09
/01
/24

CARTEA DE CINEMA Neaşteptată apariţie acest “Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi cinema”, pe care criticul de film Andrei Gorzo şi criticul literar Mihai Iovănel - prieteni şi colegi de generaţie şi de idei - l-au scos la finalul lui 2023 la Editura Polirom.

09
/01
/24

Opera Națională București, instituție publică de importanță națională aflată sub egida Ministerului Culturii, celebrează Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, ora 18:00, cu premiera spectacolului Oedipe de George Enescu, în regia lui Stefano Poda și sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare. Totodată, evenimentul va fi dedicat și împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.

09
/01
/24

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București celebrează Ziua Culturii Naționale printr-un concert extraordinar inspirat din folclorul românesc, susținut de Corina Sîrghi, ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2024, începând cu ora 19.00, la Sala Mare, ARCUB.