Pledoarie pentru pălărie
https://www.ziarulmetropolis.ro/pledoarie-pentru-palarie/

Duminică, 8 februarie, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, criticul de artă Adina Nanu a susţinut „Pledoarie pentru pălărie”- o conferinţă despre funcţia şi rostul pălăriei, de-a lungul epocilor.

Un articol de Monica Andrei|11 februarie 2015

Până să apară fotografia, pictorii au fost cei care au pătruns în vechile case boiereşti româneşti invitaţi pentru a face portrete contra unei sume de bani, pictau cu sentimentul comedia lumii de atunci și lumea comediei – a saloanelor, a moravurilor și modei, a vieții mondene din Bucureşti, cu balurile, serbările, cursele de cai. Acuarelele sau gravurile lor sunt cele mai importante documente sociale din epocă, care ne-au rămas. Astfel, arta portretului se dezvoltă în țara noastră, din nevoia pictorului de a supraviețui.

Spectacolul din viaţa şi din casa aristocratului se transformă în instantanee de gros-plan, cu subiecte din culisele unde istoria scrie şi rescrie secrete de familie. Locuinţa exprima un mod de viaţă, un fel de a fi al cuplului, un nivel de evoluţie pe scara socială şi financiară, după blazonul de la poartă viu colorat, pălăria şi costumul purtat.

La răscruce de drumuri și epoci, criticul și istoricul de artă Adina Nanu, profesor de istoria artei de peste 50 de ani, s-a documentat, a adunat poze, a vizitat colecţiile ascunse de prin muzee, a privit albumele de artă din biblioteci şi a scris peste 30 de volume despre istoria artei şi o istorie a costumului universal. Între timp, a adus publicului 15 expoziţii diferite.

În prezent, administrează Muzeul Costumului care nu este deschis pentru public ci doar la cerere. Acolo, are o colecţie de câteva sute de costume de epocă, obiecte care au aparținut familiei sale sau prietenilor donatori – de la rochii de zi și de seară, accesorii, obiecte decorative sau de mobilier din budoarul doamnelor din la Belle Époque, din perioada interbelică și până la pălăriile şi costumele din zilele noastre.

„Colecția s-a format de la sine, ca urmare a interesului şi respectului meu pentru obiectele lucrate cu talent şi pricepere pe care le-am găsit în casă şi le-am păstrat, nu le-am aruncat, cum face tineretul de azi”, mărturiseşte doamna Adina Nanu. „La început ne-am jucat cu pălăriile şi hainele bunicilor, împreună cu părinţii, apoi cu copiii mei, apoi le-am folosit ca material didactic pentru cursurile de istoria artei şi arta costumului pe care le-am susţinut.

Rudele şi prietenii au găsit şi ei prin dulapuri pălării şi rochii demodate, fracuri sau smokinguri care nu mai foloseau la nimic, dar ocupau loc şi ni le-au dăruit. Eu am cumpărat doar manechinele şi câteva piese disparate, verigi care lipseau din lanţul unor demonstraţii. Şi azi, prietenii prietenilor vin să completeze expunerea cu amintiri preţioase.

1974186_875582162483371_1477607836656306837_o

,,Mie îmi revine plăcerea de a studia fiecare pălărie sau guleraş pentru a-i afla originea, stilul şi moda din care fac parte şi a le găsi locul în expunere pentru ca să se potrivească în compoziţia de ansamblu a încăperii, care trebuie să reconstituie atmosfera şi parfumul fiecărei epoci.

Printre altele, am plasat ici şi acolo sticluţe de parfum, de la paciuliile secolului al XIX-lea, la Chanel 5 a lui Coco Chanel şi mai departe. Din pricina acestor continue schimbări, nici una din cele 15 expoziţii pe care le-am organizat până acum nu a semănat cu celelalte, de la prima din Muzeul Colecţiilor din 1997, la următoarele de la Muzeul Naţional de Artă, Muzeul de Istorie, Palatul Cotroceni, Peleş sau Muzeul Costumului de la Veneţia”.

Abel Hermant (1861 – 1950), scriitorul care a ironizat fenomenul de “Belle Époque”, îşi începe prelegerea despre saloanele pariziene, prin 1936, cu o întrebare despre cum era bine ca un bărbat să se intre în salon, cu pălărie şi baston, cu pălărie şi fără baston, ori fără amândouă?

Pălăria, bastonul, mănuşile, redingota şi cilindrul alcătuiau vestimentaţia domnilor ce păşeau în saloanele din vestita “Belle Époque” în Franţa, dar şi în România. Triumfa vechea galanterie franceză, şi se punea întrebarea dacă este bine să se prezinte în salon, în faţa unei femei dezarmate cu bastonul în mână şi pălăria pe cap. Nu ştim dacă ironia a afectat atunci pe cineva, însă scriitorul nu uită să precizeze că etimologia cuvântului “epocă” se află în verbul grecesc “a se opri”, îndemn discret spre a se schimba ceva în moda vremii şi moravurile ei.

Pălăria face parte din îmbrăcămintea capului, are o funcţie practică, o comunicare socială şi ne arată imaginea purtătorului, pentru că tot Adina Nanu spunea, că “nu haina îl face pe om, ci imaginea lui!” Aceasta este dată de modul cum îşi asortează costumul cu pălăria.

O oră și jumătate am călătorit în timp prin epoci demult apuse, şi am ascultat vrăjită o pledoarie despre: căciulă, scufă, bască cu bor sau fără, basca cu sau fără cozoroc, turbanul, coroana regală, coiful, bereta, cascheta, canotierul, scufiţa, clopul şi pălăriile (tricornul, bicornul, jobenul, pălăria clasică, melonul).

În trecut, veşmintele din mătăsuri grele, catifele bogate, voaluri delicate cu blănuri scumpe au ascuns trupul, iar atenţia privitorului era îndreptată spre capul celuilalt indiferent că era femeie, bărbat, copil prin modul de a folosi îmbrăcamintea capului.

La finalul conferinţei, Adina Nanu ne-a împărtăşit o mare tristeţe – faptul că astăzi, în România femeia poartă rar pălărie. E adevărat că după ce au venit comuniştii la putere, au înlocuit pălăria doamnei cu basmaua, transformând-o în „stafie comunistă”. Poate că este unul dintre motivele pentru care femeia nu ştie de ce ar trebui să o poarte, când şi cum s-o asorteze.

Totuşi, la Curtea Angliei pălăria nu a apus. Lady Diana a uimit lumea cu rochiile şi pălăriile ei. Kate Middelton îi calcă pe urme. Despre Regina Angliei nu mai este nevoie să amintesc cum se prezintă în public – cu un costum nou, perfect asortat cu o pălărie.

10960031_875575832484004_7801925117341591030_o

Între 8 și 22 februarie, la Teatrul Național „I. L. Caragiale”, în foaierul Sălii Atelier, aveți ocazia să descoperiți spectaculoasa colecție de costume și pălării a Adinei Nanu. Expoziția este o pledoarie pentru stil și frumos și promovează rafinamentul estetic, bunul gust și eleganța vremurilor apuse.

29
/12
/23

Se anunţă o lună ianuarie bogată în filme pentru care merită să te deplasezi la cinema, inclusiv la multiplexuri. Distribuitorii - mari sau mici - scot o parte din artileria grea chiar de la începutul anului. Ţi-am făcut o listă cu opt titluri de neratat.

28
/12
/23

Cea de-a cincea ediție a festivalului Classix va avea loc la Iași în perioada 18 - 25 februarie 2024. Primele bilete și abonamente au fost puse în vânzare online. Conceptul dedicat „descoperirii dorinței” va domina Classix Festival 2024 în 8 capitole distincte, asociate fiecărui concert și spațiu.

22
/12
/23

Oana Predescu, actrița Teatrului Excelsior din București, vorbește despre joacă, muzică și uitare, despre fascinație și anxietate, într-un interviu sub formă de alfabet.

22
/12
/23

„Mamma Mia!”, un spectacol de divertisment de calitate marca Musicals.ro, care rivalizează cu marile producții din Occident, o va readuc pe scena Sălii Palatului pe Loredana în rolul principal, Donna Sheridan, alături de alți artiști consacrați, care urmează să fie anunțați în curând.

22
/12
/23

Longevitatea este una dintre temele cele mai abordate în lumea de azi. Tipuri variate de diete, suplimente alimentare, ingrediente străvechi redescoperite acum și tehnici de meditație promit creșterea duratei de viață sau, mai mult, recuperarea sănătății și un organism întinerit. Cum le alegem pe cele mai bune dintre nenumăratele sfaturi?

21
/12
/23

Joi, 21 decembrie, de la ora 19:00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) a treia întâlnire din seria dezbaterilor performative moderate de Alex Tocilescu. Tema ediției este ,,Suntem cel mai mișto popor nașpa”.

21
/12
/23

Un nou volum de excepție a apărut recent în seria Anansi. Mentor a Editurii Pandora M: „Puterea artei” de Simon Schama, profesor de istorie și istoria artei la Columbia University și autorul a numeroase cărți de succes, autor de eseuri pentru The New Yorker și realizatorul și prezentatorul a zeci de documentare pentru BBC, PBS […]

20
/12
/23

Topul personal al celor mai bune filme exclusiv din 2023 e dominat de francezi şi americani, la care se adaugă un român şi un finlandez. O listă capricioasă şi aparent eterogenă.

20
/12
/23

Iana Salenko, Dinu Tamazlâcaru, Julian MacKay, Marina Minoiu și alte nume mari ale baletului mondial vin în România, pe 26 februarie, pentru un regal de balet care va avea loc, începând cu ora 20:00, în Sala Ion Caramitru a Teatrului Național I. L. Caragiale din București.