„Povești din București în Benzi Desenate” continuă până pe 10 august
https://www.ziarulmetropolis.ro/povesti-din-bucuresti-in-benzi-desenate-continua-pana-pe-10-august/

Expoziţia „Poveşti din Bucureşti în Benzi Desenate”  va rămâne deschisă publicului până la data de 10 august 2014, la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu) , Bd. Ion  C. Brătianu nr 2.

Un articol de Judy Florescu|14 iulie 2014

Craii de Curte Veche, Miţa Biciclista, Ioniţă Tunsul, personajele lui Caragiale împreună cu Vlady, Pisica Pătrată şi Bucureştenii secolului 21, ajung la Palatul Suţu! Artiştii Puiu Manu, Şerban Andreescu, Mihai Ionuţ Grăjdeanu, Alin Teodor Ivan, Alexandru Ciubotariu şi Octav Ungureanu îşi prezintă personajele şi poveştile lor din Bucureşti, în cadrul Salonului BD.

Despre inițiativa unui astfel de proiect, dar și despre benzile desenate mai mult ca o aducere aminte a copilăriei, ne povestesc trei persoane implicate în procesul de creație și organizare a expoziției Povești din București în Benzi Desenate.

Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București: „Salonul BD este primul proiect de acest gen care intră într-un muzeu. Este dăruit Bucureștiului și vieții urbane în general, dar artiștii sunt din toată țara. A fost dorința unui grup mai restrâns de a aduce ceva nou în zona muzeală, pentru că banda desenată este o artă liberală, foarte apreciată în orașele cu vechime mare în spate și mai ales în orașele care au o viteză foarte puternică în a se tehnologiza cu fiecare generație.  Mă refer aici la orașe din Extremul Orient, la orașe japoneze, de pildă, sau la orașe occidentale din zona Țărilor de Jos.

Drept urmare am descoperit cu mare bucurie că există un sincron în artă, între ceea ce se întâmplă în România și orașele amintite, prin benzile desenate. Autorii care sunt prezenți aici în salon sunt apreciați în străinătate, sunt publicați și cultivați acolo.

Bucureștenii pot descoperi o parte reflexivă a unei copilării pe care probabil au uitat-o, iar dincolo de această introducere cu siguranță vor avea și bucuria de a vedea povești noi, pentru că sunt niște grafice care aruncă o imagine asupra prognozei, cum ar putea fi un oraș al viitorului, al concretului.

Sunt câteva lucrări expuse aici despre comportamente nișate ale unei generații nu confuzate și nici în derivă, care într-un oarecare fel încearcă să se revolte prin accesorii completate de comportament, iar benzile desenate cultivă și arată și această situație.”

Mihai Grăjdeanu, artist grafic: „De mic, prin benzile desenate am transpus povești pe care le vedeam în filme, iar din 2007 am avut prima colaborare profesionistă în acest sens. Am nouă tablouri în expoziția Salonul de benzi desenate, dintre care La țigănci de Mircea Eliade, o nuvelă care mie mi-a plăcut foarte mult în școală, pe care am adaptat-o la bandă desenată, legenda Miței Biciclista, și Craii de Curtea de Veche, o poveste despre străzile Bucureștiului de odinioară.”

Mădălina Corina Diaconu, co-organizator al expoziției „Povești  din București în Benzi Desenate”: „Un salon de benzi desenate nu s-a mai făcut într-un palat (Palatul Suțu.) Ce se poate povesti mai frumos într-un oraș decât misterele sale? Iată că am găsit șase artiști fiecare cu poveștile lui, fiecare cu interpretările lui, unele sunt incredible, unele ne surprind, iar pentru cei care vor veni, vor vedea un București al anilor 1800, 1900, 2000 și chiar 2050. Iubesc benzile desenate, iubesc artiștii români, iubesc poveștile românești, pe care cred că e timpul ca toată lumea să le cunoască.”

Foto: Gabriel Boholț

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..