Până pe 12 ianuarie Muzeul Naţional al Literaturii Române vă aşteaptă în Bucureşti Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), unde puteţi vizita prima expoziţie a avangardei literare şi artistice într-un mall din România.
Un articol de Liliana Matei|6 ianuarie 2021
O lume aparte, în care se întâlnesc umorul, parodicul și desenul original, este redată prin portretele celor mai reprezentativi scriitori, prin fragmente literare și pagini din revistele avangardiste. Manifestările literare și artistice au fost numeroase și diverse, încep cu manifestele dadaiste ale lui Tristan Tzara și invitația sa de a scrie un poem dadaist având la îndemână un ziar, o pereche de foarfeci și un săculeț, la „Manifestul activist către tinerime” din 1924, semnat de Ion Vinea și Marcel Iancu, și ajung până la suprarealismul lui Gellu Naum.
Ce înseamnă Dada? „Un cuvânt internațional”, O mișcare, o reacție, o inovație fabuloasă, care apare în 1916, la Zürich, datorită unui român, Tristan Tzara. Împreună cu Hugo Ball, care deschisese în orașul elvețian „Cabaretul Voltaire”, Tzara creează aici curentul anti-artă!
Contextul apariției? În primii ani Primului Război Mondial, scriitorii avangardiști se manifestă împotriva absurdității războiului, a îngrădirii libertății, a cenzurii.
Cum arată peisajul avangardist? Scuturat de convenții, de locurile comune, de rutină, de „tot ce este drăguț și corect, limitat, moralist” și de sentimentalism. Într-unul dintre manifestele Dada, Tristan Tzara afirma că este împotriva manifestelor și că mai importantă decât literatura și arta este viața. Firește, se referea la literatura tradițională și la arta convențională. Așadar, peisajul avangardist este străbătut de umor absurd, parodie și este îndreptat spre realul imediat.
Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă să explorați invențiile plastice și verbale ale celor mai reprezentativi artiști (Marcel Iancu, Victor Brauner) și scriitori ai avangardei românești (Tristan Tzara, Gherasim Luca, Sașa Pană, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Gellu Naum, Benjamin Fondane și Urmuz), spirite libere și originale, care au extins expresivitatea artistică și care au contribuit, alături de alte mari nume ale spațiului european, la schimbarea majoră a evoluției artistice a secolului XX.
