Radu Aldulescu, tradus în Ungaria
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-aldulescu-tradus-in-ungaria/

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Un articol de Petre Ivan|1 februarie 2014

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Nu este prima carte semnată de Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, la Bucureşti) – unul dintre cei mai puternici prozatori români – care se bucură de o traducere.

Versiunea franceză a romanului Amantul colivăresei / L’ Amant de la Veuve (Editura Syrtes), a intrat în martie 2013 în librăriile din Franţa.

Mai există și o traducere în limba franceză a romanului Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare, nepublicată deocamdată, dar şi o traducere în italiană a romanului Mirii nemuririi de asemenea încă nepublicată.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu părăseşte doar aparent, odată cu Proorocii Ierusalimului, lumea lui autohtonă atât de sumbră şi lipsită de şansă, pentru a o transporta ilegal, peste graniţă, în strălucitorul şi libertinul Paris.

Două destine paralele, Ierusalim şi Doru, două capitale, oraşul Luminilor şi un oraş în întuneric, trafic de carne vie şi prăbuşirea coloşilor industriali, concerte de pian pentru copii abuzaţi şi borcane cu murături pentru iarnă.

Copilăria lui Ierusalim se încheie brutal în lumea cupidă şi vicioasă a adulţilor, sub semnul unei stupefiante pasiuni pentru un marchiz francez decrepit şi pervers.

Doru refuză să se maturizeze în lumea nouă, care tocmai creşte pe ruinele „revoluţiei furate”. Marionete în mâna sorţii, personajele şi poveştile lor se vor intersecta în Valea Plângerii, unde doar lacrimile şi căinţa îi mai pot salva.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul Sonata pentru acordeon – Premiul Uniunii Scriitorilor din România

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (Phoenix, 1997), Ana Maria şi îngerii (Cartea Românească, 2010), Cronicile genocidului (Cartea Românească, 2012).

A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

Tot în anul 2008, Radu Aldulescu a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Mirii nemuririi.

Radu Aldulescu este câştigătorul Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2012, ediţia a II-a, în valoare de 10.000 de Euro.

Foto cu Radu Aldulescu și Proorocii Ierusalimului – Polirom

27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

Pagina 30 din 105« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »