Rămas bun, Eimuntas Nekrošius!
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramas-bun-eimuntas-nekrosius/

După o carieră remarcabilă, regizorul Eimuntas Nekrošius s-a stins din viaţă noaptea trecută, la vârsta de 65 de ani. Pentru forţa sa unică de a crea emoţie şi pentru ştiinţa de a reinterpreta marea literatură dramatică în creaţii care au devenit referinţe ale artelor spectacolului, artistul a fost distins în anul 2015, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, cu o stea pe Aleea Celebrităţilor.

Un articol de Petre Ivan|20 noiembrie 2018

„A plecat dintre noi Eimuntas Nekrošius, cunoscut artist lituanian, unul dintre cei mai mari regizori din lume, care a susținut încăde la începuturi Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, eveniment la care am avut onoarea să îl avem invitat de multe ori.”, mărturisește  actorul Constantin Chiriac,  preşedinte al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu și director general al Teatrului Naţional Radu Stanca.

„Artist multipremiat care a făcut spectacole memorabile de-a lungul timpului, laureat al Premiului Europa pentru Teatru. În anul 2015, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, a primit o stea pe Aleea Celebrităților. Mâine era ziua lui de naștere, ar fi împlinit 66 de ani. A adus la Sibiu capodopere, printre care marea creație Hamlet,producțiileTrei surori, Divina comediesauUn artist al foamei, iar acum eram în discuții pentru a realiza o coproducție în 2020, la Sibiu. Timpul nu a mai avut răbdare. Drum cu lumină!” – Constantin Chiriac.

Despre Eimuntas Nekrošius

EIMUNTAS NEKROŠIUS (n. 1952) a absolvit Institutul de Teatru Lunacharski din Moscova în 1978. A lucrat la Teatrul de Stat pentru Tineret din Vilnius şi la Kaunas Drama Theatre. În 1980 revine la Teatrul din Vilnius unde colaborează pentru mai multe producţii: „Pătratul de Yeliseyev”, „Pirosmani”, „Pirosmani” (1981), „Dragoste şi moarte în Verona” de Antanėlis şi Geda (1982), „O zi mai lungă decât veacul” de Aitmatov (1983), „Unchiul Vania” de Cehov (1986) şi „Nasul” de Gogol (1991).

Eimuntas Nekrošius

Eimuntas Nekrošius

Toate spectacolele sale s-au bucurat de distincţii la festivalurile din Lituania și statele baltice. În 1994, Nekrošius a primit premiul Regizorul anului din partea Uniunii Teatrale din Lituania, iar Uniunea Teatrelor din Europa i-a acordat Premiul New European Theatre Realities.

În 1997, Nekrošius a creat una dintre cele mai de succes producţii ale sale, „Hamlet” de Shakespeare, care a fost jucată la aproape toate marile festivaluri europene, câştigând numeroase premii. În 1998 înfiinţează teatrul-studio Meno Fortas, pentru care lucrează ca regizor artistic. În 1999 a regizat „Macbeth” de Shakespeare, iar în 2001, „Othello”, care a avut premiera mondială la Veneţia. În 2002 a regizat prima sa operă, „Macbeth” de Verdi, la Teatro Comunale din Florenţa.

În 2003, Nekrošius pune în scenă „Anotimpurile”, bazat pe poemul epic al marelui scriitor lituanian Kristijonas Donelaitis şi „Livada de vişini” de Cehov, având premiera la Moscova, spectacol lăudat de criticii ruşi ca fiind cea mai memorabilă producţie a piesei lui Cehov din ultimii zece ani. Anul 2008 marchează premiera spectacolelor „Anna Karenina” la Emilia Romagna – Teatrul din Modena şi „Legenda invizibilului oraş Kitez”, regizată atât la Teatro Lirico din Cagliari, cât şi la Teatrul Bolshoi din Moscova.

În 2009 a creat o producţie teatrală la scară mare, bazată pe romanul „Idiotul” de Dostoievski (pentru proiectul Vilnius, Capitală Europeană a Culturii), care a primit Premiul Golden Stage Cross pentru Cel mai bun spectacol al stagiunii în Lituania. În 2010 a montat opera „Faust” de Gounod, la Scala din Milano, iar în 2011 spectacolul „Caligula” la Teatrul Națiunilor din Moscova și opera „Othello” de Verdi, la Teatrul Național de Operă și Balet din Lituania.

Unele dintre producțiile create mai recent sunt: „Divina Commedia” de Dante la Meno Fortas Theatre și „Paradisul” la Teatrul Olimpic din Vicenza (2012), opera „Othello” la Teatrele de Operă din Bari și Cagliari (2013) și „The Book of Job” la Meno Fortas Theatre (2014).

Foto: Eimuntas Nekrošius – facebook

06
/02
/23

Despre cum „Nora” lui Henrik Ibsen a inventat feminismul și nemulțumirile în mariaj s-a spus suficient. Fie că a fost întâmpinată ca o supraviețuitoare a celui mai șoptit abuz domestic, sau că i-a fost criticată reacția radicală de a-și abandona copiii și statutul social peste noapte, Nora este una dintre cele mai populare protagoniste dramatice, iar „Casa de păpuși” este un clasic care stârnește (poate că inclusiv în prezent) sentimente puternice.

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

03
/02
/23

Marti, 7 februarie, ora 18.30, la Seneca Anticafe, strada Arhitect Ion Minu nr 1, se lansează raportul de cercetare "Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe" realizat de Asociația Room 2046 și Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România, cu ocazia derulării proiectului F-SIDES Chapters - o serie de cinecluburi feministe în urbanul mic și mediu din România.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

02
/02
/23

Trompetistul de talie internațională Alex Sipiagin – ale cărui albume au fost nominalizate sau au câștigat premii Grammy – este invitat special într-un concert extraordinar de jazz prezentat joi, 9 februarie 2023, ora 19.00, împreună cu Big Band-ul Radio România. Cel mai nou album al său - „Mel’s Vision” - a fost lansat în urmă cu doar câteva zile (26 ianuarie 2023).

02
/02
/23

Conform UNICEF, performanța și adaptarea școlară a copiilor până în 10 ani este determinată de abilitățile sociale și emoționale dezvoltate până la vârsta de 6-7 ani. Într-un moment în care unul din 54 de copii se află în spectrul autist, necesitând încă din copilărie terapii lunare de până la peste 2,000 euro, o formă de terapie creativ-artistică vine să sprijine educația timpurie și îmbunătățirea calității vieții pentru copii neurodiverși și/sau cu dizabilități.