„Războiul hărților” – o nouă expoziție temporară la Muzeul Hărților
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-hartilor-o-noua-expozitie-temporara-la-muzeul-hartilor/

Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi ne propune expoziţia „Războiul hărţilor”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziţia prezintă hărţi etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărţi care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziţiei guvernului român privind Conferinţa de Pace de la Paris, cât şi de către delegaţiile naţionale care au participat la aceasta.

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2018

Conferința de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Război Mondial s-a desfășurat în perioada 1919 – 1922. Ea a fost formată dintr-o serie de întruniri între delegații din diverse state și a redesenat harta Europei, plecând de la principiul autodeterminării; conform acesteia fiecare nou stat se constituia în jurul unei singure națiuni, care avea dreptul să dețină teritoriul în care elementul său etnic era majoritar. În acest context, hărțile etnografice au jucat un rol esențial, fiind instrumentul prin care putea fi aplicat principiul autodeterminării.

„Cine vrea serios să soluționeze problema naționalităților trebuie să caute soluția în harta etnografică…”, spunea, încă din 1906, omul politic ardelean Aurel C. Popovici. Expoziția deschisă la Muzeul Hărților urmărește să evidențieze rolul pe care hărțile etnografice l-au avut la sfârșitul Primului Război Mondial.

Expunerea hărților „în oglindă” ne ajută să înțelegem ce sunt hărțile etnografice, de ce diferă unele de altele, cum se creau și cum erau utilizate, cum s-au trasat granițele cu ajutorul acestora.

Expoziția reunește un număr de 14 lucrări care provin de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului Belgrad – Serbia, Universitatea Bordeaux – Montaigne, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și colecția privată Silviu Anghel. Printre acestea se numără harta lui Emmanuel de Martonne – Répartition des Nationalités dans les pays ou dominent les Roumains, Pál Teleki – Ethnographical Map of Hungary based on the Density of Population, Jovan Cvijic – Carte ethnographique des regions septentrionales Yougoslaves, A.D. Athanasiu – Carte ethnographique du Banat de Temesvar d’après la Carte ethnographique de la Hongrie orientale, par Pál Balogh, et les statistiques officielles.

Spațiul care găzduiește expoziția a fost conceput pentru a găzdui harta în diversele sale forme și contexte. Acesta dă vizitatorului posibilitatea de a descoperi harta nu doar ca obiect material (cum a fost creată, tehnologiile folosite, suportul și condițiile de producție), ci și ca obiect cultural (cine este creatorul ei, în ce context și pentru ce uz a fost creată, care au fost implicațiile sociale și culturale ale producerii ei).

Vernisaj : 28 noiembrie 2018, ora 18.00

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București

Expoziție deschisă în perioada 28 noiembrie — 16 decembrie 2018

Miercuri-Duminică: 10.00-18.00

Preț bilet: 5 lei

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituție culturală din România și printre puținele din lume cu acest specific. Muzeul deține o colecție de peste 1.000 de hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal regiunile române, dar și țările Europei și alte continente; cea mai veche hartă din colecție este o xilogravură din anul 1525 ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei și Poloniei. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul.

23
/08
/23

Anul acesta, Timișoara s-a transformat într-un tărâm plin de magie, un ținut în care cultura își expune farmecele în cele mai radiante forme ale sale. Un loc în care vibrațiile interioare aproape că sunt palpabile, iar întru-poveste este o formă de a fi. În acest context, Galatic Tick Festival, își așază pe umeri, ca un zâmbet croit în lumină, mantia fluorescentă a premierelor culturale și propune publicului o călătorie în care sufletul și mintea devin aripile cu care ființa își desfată zborul.

22
/08
/23

21.000 de festivalieri și-au dat întâlnire la Sibiu pentru a participa la un maraton de concerte memorabile susținute, pe cele 3 scene concept, de 16 trupe din România și din străinătate, și la evenimentele alternative oferite de ediția din acest an a festivalului ARTmania în parteneriat cu muzee și instituții culturale de prestigiu.

21
/08
/23

Dezbaterea „Dimitrie Cantemir – un prinț român în Europa Luminilor”, susținută în limba engleză, de Ștefan Lemny, fost responsabil al colecțiilor de istorie la Biblioteca Națională a Frantei, și de Anna Svenbro, șefa Bibliotecii Nordice din cadrul Bibliotecii Sainte-Geneviève din Paris, se va desfășura luni, 21 august 2023, de la ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din Stockholm.

21
/08
/23

În prima parte a anului s-a derulat un proiect foarte sensibil, al cărui scop a fost creșterea stării de bine, atât fizică, cât și emoțională, și a ancorării în corp și în comunitate – ParkinsOn Dance, un prim demers ce și-a propus să vină în sprijinul pacienților diagnosticați cu boala Parkinson din România.

18
/08
/23

Actorul american Armand Assante, cunoscut și aclamat la nivel mondial pentru rolurile sale din filme precum Gotti, The Odyssey sau American Gangster, vine la Buzău, ca invitat de onoare al Buzău International Arts Festival. Publicul BIAF va avea parte de o întâlnire memorabilă cu actorul ce a cucerit inimile a milioane de cinefili: pe data de 10 septembrie, ora 21.00, în spațiul dedicat din Piața Dacia, actorul va fi prezent pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri.

15
/08
/23

Ai căutat bucuria sinceră a unor copii care dansează? Ai căutat gustul memorabil al siropului de soc? Sau zâmbetul unui femei de 101 ani, îmbrăcată într-un costum săsesc de sărbătoare?

10
/08
/23

Suntem într-a 8-a lună în care Timișoara este, alături de Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria), un important centru cultural european. Și urmează încă luni bune de evenimente interesante, care merită o vizită în Banat. Aflați de ce în interviul următor.