Războiul, prin ochii lui Margaret MacMillan
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-prin-ochii-lui-margaret-macmillan/

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” şi „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esenţială a umanităţii în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecţia Istorie.

Un articol de Liliana Matei|28 februarie 2022

„Chiar şi cuvântul război trezeşte în noi o varietate de sentimente, de la groază la admiraţie. Unii dintre noi aleg să-şi îndepărteze privirea de parcă simplul fapt că ne amintim sau ne gândim la război l-ar aduce mai aproape. Alţii sunt vrăjiţi de război şi îl consideră palpitant şi fascinant. În calitate de istoric, sunt ferm convinsă că, atâta timp cât dorim să ne înţelegem trecutul, trebuie să includem războiul în studiul istoriei omenirii. Efectele războiului au avut un asemenea impact, încât, dacă l-am exclude din studiul istoriei, am ignora una dintre acele puternice forţe care, alături de geografie, resurse, economie, curente ideologice şi schimbări sociale şi politice, au modelat evoluţia omenirii şi au schimbat istoria“, spune Margaret MacMillan.

Margaret MacMillan analizează modalitățile în care războiul a influențat societatea umană și cum transformările ce au marcat organizarea politică, tehnologia sau ideologiile au afectat felul în care – și rațiunile pentru care – luptăm. Lucrarea de față explorează o serie de chestiuni mult dezbătute și controversate: Când au început războaiele? Suntem destinați, prin natura noastră umană, să ne luptăm unii cu alții? De ce a fost războiul descris ca fiind cea mai organizată activitate umană? De ce războinicii sunt în marea lor majoritate bărbați? Este războiul întotdeauna sub propriul nostru control?

„Margaret MacMillan a scris încă o carte de referință… Are dreptate când afirmă că trebuie, mai mult ca niciodată, să reflectăm la război. Și ne-a arătat cum să o facem, în această carte strălucită, elegant scrisă”, spune H.R. McMaster.

Bazându-se pe lecțiile oferite de războaiele din trecut, de la istoria clasică până la cea contemporană, MacMillan dezvăluie multiplele fațete ale războiului – felul în care ne–a determinat trecutul, viitorul, viziunea asupra lumii și propria concepție despre noi înșine.

Reputatul istoric ne spune că războiul vine cu o serie de întrebări fundamentale referitoare la ce înseamnă să fii om şi care este esenţa societăţii umane. Ce scoate oare războiul la suprafaţă: latura animalică a omului sau ce este mai bun în el? MacMillan declară că nu putem ajunge la o concluzie unanimă, la fel cum nu putem găsi un răspuns universal valabil nici la restul întrebărilor despre război. Să fie oare războiul o componentă inerentă a societăţii umane, făcând parte din textura noastră, ca un păcat originar, din momentul în care strămoşii noştri au format primele comunităţi? Să fie oare o stigmă a lui Cain, un blestem care ne condamnă la o viaţă de nesfârşite conflicte? Dacă nu cumva e o profeţie primejdioasă care se îndeplineşte tocmai fiindcă o invocăm? Să fie oare schimbările sociale cele care declanşează noi tipuri de război sau viceversa? Să fie războiul cel care provoacă schimbările din societate? Sau poate că nici n-ar trebui să încercăm să aflăm de unde a pornit totul, ci să considerăm războiul şi societatea doi parteneri, blocaţi într-o relaţie deopotrivă periculoasă şi productivă. Poate oare războiul — distrugător, crud şi risipitor — să aducă şi beneficii? Toate aceste întrebări sunt importante pentru Margaret MacMillan și ea încercă să vină cu răspunsuri, desluşind şi alte enigme care apar pe măsură ce dezbate acest subiect.

Autoarea de origine canadiană Margaret MacMillan este un istoric de renume mondial, profesor emerit de istorie internațională la Universitatea Oxford și profesor la Universitatea din Toronto. Și-a obținut doctoratul la St Antony’s College, Oxford, unde mai târziu a ocupat poziția de rector. Anterior a mai fost rector al Trinity College din cadrul Universității din Toronto, precum și la Universitatea Ryerson. Eminent expert în istorie şi relaţii internaţionale, MacMillan este şi un frecvent comentator în mass-media. Este autoarea unor lucrări de mare succes, traduse în mai multe limbi și încununate cu premii prestigioase, precum „Războiul care a pus capăt păcii: Drumul spre 1914”, „Făuritorii păcii: Șase luni care au schimbat lumea” și „Oamenii istoriei”, publicate și în limba română de Editura Trei.

06
/12
/20

Joi, 3 decembrie 2020, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali (CNMC), Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a anunțat rezultatele parțiale ale celui mai recent studiu „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”, sondaj de opinie care reflectă intenția respondenților de a desfășura activități culturale în spațiul public și non-public pe parcursul anului 2020.

29
/11
/20

Iată un bun motiv pentru cei care vor să se întoarcă la plăcerile lecturii. Cărțile au fost și vor rămâne cel mai bun însoțitor, cu atât mai mult când în care stăm departe de ceilalți, iar călătoriile sunt dificile.

18
/11
/20

Miercuri, 18 noiembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu de Boualem Sansal, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, traducere din franceză semnată de Mădălina Ghiu. O distopie virulentă, luxuriantă, lumea ei semănând din ce în ce mai mult cu a noastră, noul roman al lui Boualem Sansal avertizează asupra proliferării extremismului religios în zonele fragile ale societății actuale.

13
/11
/20

Nadia Terranova este un nume nou din librăriile din România. Publicată pentru prima dată în limba română, scriitoarea se alătură autoarelor din Italia publicate la noi, dintre care cea mai citită rămâne Elena Ferrante, fenomenul ultimilor ani.

13
/11
/20

Luni, 16 noiembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc live, pe pagina de Facebook a Institutului Francez, o masă rotundă, cu ocazia lansării celor două numere ale revistei Secolul 21, consacrate lui George Banu.