Restul e traforaj. Sau România – Insulele Feroe, în preliminariile Euro 2016
https://www.ziarulmetropolis.ro/restul-e-traforaj-sau-romania-insulele-feroe-in-preliminariile-euro-2016/

Obişnuit să sufle în tot felul de iaurturi fotbalistice, ultima dovadă episodul dinaintea meciului cu Irlanda de Nord relatat în acest colţ onorabil de internet, generalul Iordănescu nu putea rata ocazia să iasă la rampă şi cu ocazia vizitei la Ploieşti a formaţiei din Feroe. Cum creşterea oilor este o îndeletnicire de bază în insulele care încă depind parţial de Regatul Danemarcei, atunci este evident că vorbim de un iaurt de bună calitate. / România – Insulele Feroe se joacă duminică, 29 martie, de la ora 19:00, pe stadionul Ilie Oană, din Ploieşti

Un articol de Dan Nicolaie (Dedes)|28 martie 2015

Uzată de amatorii de clișee, placa inexistenței echipelor mici în fotbalul actual a fost pusă pe tapet și de, cândva foarte nervosul, Jean Vlădoiu. E clar că timpul netezește asperitățile și nici războinicii gazonului nu mai sunt ce au fost. Costumul încorsetează curajul manifestat cândva în tricoul de joc.

Nu zice nimeni să îți tratezi cu dispreț adversarul, dar nici să cazi în panta cealaltă și să stai veșnic cocoșat cu basca în mână. Desigur se vor repezi câțiva să pună pe masă argumentul victoriei feroeze din Grecia. Acolo lucrurile au avut altă socoteală, pentru mulți jucători greci înfrângerea fiind o adevărată victorie, cu această ocazie au scăpat de antrenorul Claudio Ranieri.

Trebuie spus însă că Feroe este adversarul capcană! Cu insularii nu ai nimic de câștigat niciodată. Dacă îi învingi, toată lumea spune că era normal să faci asta, fără să-ți găsească un merit cât de mic. Dacă faci egal sau pierzi, la revedere, nu te mai spală nici toată apa Atlanticului care mătură țărmurile feroeze. Dar una e una și alta e alta. Accidente se întâmplă înfiorător de frecvent pe șoselele lumii, dar nimeni nu se urcă la volan cu gândul că pleacă pe ultimul drum.meci-romania-insulele-feroe_34477800

Revenind la fotbal, întrebați primul microbist care vă sare în față dacă vă poate spune ceva despre această echipă! Dincolo de portarul cu cipilică albă, cu greu mai poți afla ceva. Asta nu înseamnă că picăm în plasa glumeților de profesie, care cum zici fotbal și pui alături San Marino, Malta sau Feroe încep cu poantele răsuflate cu  bucătari, chelneri, studenți și zidari.

Să ai o meserie este un lucru foarte bun, să faci sport în timpul liber e minunat, așa că nu e nimic în neregulă cu acești băieți care au tăria să piardă meciuri pe bandă rulantă și reușesc de fiecare dată să se ridice de jos și să o ia de la capăt. Tocmai de aceea trebuie să îi apreciem din start exact la valoarea pe care o au, să-i tratăm cu amabilitate și să-i…batem bine.

În rest prea mult traforaj executat în limbi de lemn.

Foto: Restul e traforaj, România – Insulele Feroe – wikipedia, facebook

25
/05
/18

Dacă viaţa mă plasează de cele mai multe ori în contexte plăcute, eu am grijă să fac pe dos. Să stai în autobuz lângă o femeie, nici urâtă nici frumoasă, nici tânără dar nici foarte matură, care vorbeşte la telefon nu pare să reprezinte o alegere greşită. Doar că femeia vorbeşte şi nu pare deranjată că toată lumea din autobuz află cum viaţa ei sentimentală, socială, sexuală, a fost distrusă de un terchea-berchea de bărbat.

23
/05
/18

Am dorit totdeauna să am în curte cireşi şi m-am străduit ani în şir să-mi realizez visul. Cei mai mulţi s-au uscat. A rămas primul pe care l-am sădit. Fiind bolnav, anul acesta nu m-am putut bucura de florile sale. Nu le-am văzut.

22
/05
/18

Nu mai e cu noi Lucian Pintilie! Mă feresc să folosesc alt cuvânt, altă formulă. Zic doar „nu mai e cu noi Lucian Pintilie!”, pentru că nimic din exprimările comune n-ar fi compatibil cu cel care a fost reperul esențial, sine qua non, de la primul la cel mai recent „val” al cinematografiei românești.

16
/05
/18

Regizorul de teatru și film Lucian Pintilie a murit miercuri, la vârsta de 84 de ani, la Spitalul Elias din București. El lasă în urmă o serie de spectacole de teatru, în țară și străinătate, care au făcut istorie, iar opera sa cinematografică a fost una din cele mai importante din estul Europei.

15
/05
/18

Moto: „Nu se termină niciodată, fiule, nu se mai termină…”

09
/05
/18

ANALIZĂ În afară de prezența în competiția de la Cannes în 2017, ce au în comun filme precum „The Square”, „Loveless”, „The Killing of a Sacred Deer”, „You Were Never Really Here” și „Happy End”? Reprezintă un cinema cinic, sentențios și intimidant cu spectatorul.

03
/05
/18

“Onorabili concetățeni, fraților, iertați-mă fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea m-a tulburat așa de tare, suindu-mă la această tribună, pentru a vă spsune și eu, ca orice român, ca orice fiu al țării sale, în aceste momente solemne că mă gândesc la țărișoara mea, la România, la fericirea ei, la progresul ei, la viitorul ei... (...)” – Cațavencu, O scrisoare pierdută.

03
/05
/18

Astăzi, 3 mai, este celebrată Ziua mondială a libertăţii presei. Pare și un bun prilej pentru a ne aminti câteva dintre bancurile, scenetele și „șopârlele” de altădată.

25
/04
/18

Întrucât azi a fost ziua de naștere a nefamilistului Andy Bell și, posibil, va fi ultima zi la postul public (dacă nu cumva a fost chiar aseară!) pentru simpaticului 4ru (Dragoș Pătraru, pentru generația care a cântat în Piață, în urmă cu 28 de ani, Imnul Golanilor), susțin cu tărie de caracter, dar fără argumente irefutabile, că mult așteptatul miting pentru susținerea familiei tradiționale ar merita un imn oficial cu titlul Oh L'Amour.

12
/04
/18

OPINIE Competiția ediției din 2018 a Festivalului de la Cannes combină câteva nume consacrate și obișnuiți mai noi sau mai vechi ai Croazetei cu cineaști care concurează pentru prima dată pentru Palme d'Or sau chiar aflați la debut. Niciun lungmetraj românesc în selecția din acest an.

28
/03
/18

OPINIE Dominată de filmul „Un pas în urma serafimilor” și afectată în desfășurarea sa de rigorile transmisiei în direct la televiziune, cea de-a 12-a ediție a Galei Premiilor Gopo a reflectat ceva din situația de moment a cinematografiei române.

05
/03
/18

OPINIE Sincer, nu înțeleg snobismul multor cinefili sau prieteni cunoscători de cinema, exprimat în special pe Facebook, față de Oscaruri. Premiile Oscar sunt ceea ce sunt, și asta de mulți ani, dacă nu dintotdeauna.