Scrisoare către Constantin Brâncuși
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-c%c4%83re-constantin-br%c3%a2ncu%c8%99i/

CORESPONDENȚĂ DIN BRUXELLES. La BOZAR, în Bruxelles, până acum în februarie 2020, puteţi vizita (contra unei sume modice) o excepţională Expoziţie Brâncuşi. Este perla coroanei în prezenţa României la festivalul EUROPALIA, care în 2019 a fost dedicat ţării noastre.

Un articol de Andrei Crăciun|31 ianuarie 2020

Scumpe domnule Brâncuși, vă scriu din Bruxelles, din ceea ce se spune (cu un oarecare temei) că este acum capitala Europei.

Europa a devenit un continent mai unit, mai bătrân și mai îngropat în birocrație, cu sufletul rătăcit, și singura șansă istorică a românilor de a nu ieși cu totul din lume.

Scumpe domnule Brâncuși, suntem în mileniul III și oltenii pleacă pe capete la Paris, fără să fie întrebați de pașaport. Nu mai merg pe jos, nu mai merg cu căruța, zboară până la Paris, dați-vă seama! Mii și mii și mii.

Lumea s-a schimbat, dar nu până la esență, nu. Dar oamenii nu mai sunt obișnuiți să vadă esența, deși v-ați străduit să ne lăsați o moștenire care să ne slujească.

Dacă v-ați întoarce printre pământeni, ați putea constata cu toată îndreptățirea că ați plecat lăsându-ne proști și v-ați întors găsindu-ne și mai proști.

Casa dumneavoastră din Hobița s-a dărâmat, oamenii au stat și s-au uitat la ea, întrebându-se retoric: ce ar putea ei să facă? N-au putut să facă nimic.

Și aici în inima de acum a Europei vin oameni din toate părțile pământului să vadă ce era în capul lui Brâncuși, și să se mire.

O mână de chinezi se încântă când le spun că sunt român, ca dumneavoastră, e gata mâna aceasta să mă ridice pe sus, ca pe un trofeu, și să mă poarte așa prin toată expoziția, deși nu am niciun merit, altul decât acela de a mă fi născut așa.

V-ar întrista îngrozitor dacă ați vedea ce este astăzi România, pe de altă parte dumneavoastră v-ați salvat, sunteți cunoscut și iubit pe toate meridianele, deși mă gândesc că nici asta nu v-ar aduce totuși împăcarea, văzând încotro ne îndreptăm toți.

Când eram elev de școală generală ne-au dus la Târgu Jiu să vedem Coloana Infinitului, să ne așezăm la Masa Tăcerii, iar nouă nu ne stătea gândul decât să ne sărutăm sub Poartea Sărutului.

De atunci, v-am mai văzut când și când operele în mari muzee ale lumii, dar niciodată ca acum, niciodată ca acum.

Merg prin această expoziție de la BOZAR și din când în când îmi mai dau câte o palmă, ca și cum mi-ar răsuna în urechi un Beethoven care m-ar ului, și nu pot să-mi iasă din gând ideile dumneavoastră despre marile opere ale Antichității, despre cum sculpta Michelangelo hălci de carne…

Și dacă era nevoie de cineva care să ducă în toată lumea o întoarcere la esență, în timpurile noastre, noi – cred că ați fost alegerea corectă. Închei, de aceea, cu acest cuvânt care se folosește tot mai rar în limba noastră: mulțumesc.

12
/11
/21

Este migrarea online o amenințare pentru arta contemporană? Metaverse-ul bate la ușă și, de data aceasta, nu ca spațiu versatil dintr-un roman cyberpunk. Facebook ne asigură că o simplă logare cu datele personale ne va așterne realitatea virtuală la picioare. Școala, muzeul și locul de muncă vor deveni accesibile de pe propria canapea. Întrebarea ar fi, însă: ne dorim cu adevărat asta?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..