Scrisoare către Julian Barnes
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-julian-barnes/

Cartea „Zgomotul timpului” a fost publicată anul trecut în colecţia Babel de la Editura Nemira (ediţia a II-a, traducere de Virgil Stanciu).

Un articol de Andrei Crăciun|16 ianuarie 2017

Domnule Barnes, v-am citit Zgomotul timpului în chiar ultimele zile ale anului 2016. Nu trecusem de jumătate când știam deznodământul acestui volum în ierarhia personală. Zgomotul timpului a devenit – categoric – cea mai bună carte pe care am citit-o în regretatul an trecut, și am avut o viață de cititor destul de activă.

Vă știam deja măiestria și aveați un loc special în biblioteca mea, irevocabil, încă de la Papagalul lui Flaubert. Dar cu Zgomotul timpului ați ajuns la un nivel de la care nu știu unde mai puteți urca. Cred că tocmai v-ați dat capodopera, domnule Barnes.

Vă fac o confesiune și sper să mi-o îndurați: îmi plac, în mod deosebit, romanele în care politica face brutal parte din viața omului, căci, din păcate, pe pământ, chiar așa se întâmplă, cu atât mai mult dacă pământul e în Europa de Est. Nu am trăit în Uniunea Sovietică, dar nici prea departe de ea. Cunosc.

Domnule Barnes, această carte despre viața sub puterea sovietică a tovarășului Dmitri Dimitrovici Șostakovici, compozitorul, era necesară, poate chiar obligatorie, dacă putem, totuși, îngădui totalitarismul acestui cuvânt.

Căci Zgomotul timpului explică în chip strălucit pierderea demnității unui artist care nu este suficient de puternic încât să reziste presiunilor puterii. Domnule Barnes, prețuiesc, în mod deosebit, felul în care nu îl condamnați pe Șostakovici. La fel de mult prețuiesc și felul în care nu îl iertați. Zgomotul timpului este un roman scris cu luciditatea nemiloasă, atât de necesară celui cărui explică.

Domnule Barnes, ați înțeles întocmai relația dintre intelectuali și puterea absolută. E o temă care mă preocupă pentru că, deși nu mai e politică acum, puterea a continuat aici, la noi, în Est, să rămână absolută. Șostakovici a fost un laș, bineînțeles că a fost (splendidă trimiterea la celălalt savant din timpul lui Galilei, care știa și el că pământul se învârte, dar avea familie de întreținut!). Totodată, Șostakovici a suferit grave tulburări în conștiință, ceea ce nu îl scuză, dar îl umanizează. Nu a fost un monstru, a fost un biet geniu constrâns la o lume greșită. Care geniu nu e așa?

Îmi e greu să îmi imaginez un destin mai chinuitor pentru un om care creează decât această coabitare cu puterea, chiar și atunci când puterea nu mai este carnivoră. Este un coșmar, dar este și o realitate.

Și în plus, ce Stalin ne-ați lăsat, domnule Barnes! Ce Stalin! A fost Șostakovici un oportunist? Mai degrabă, un supraviețuitor. E drept, sub sovietici, diferențele între un destin și celălalt sunt foarte mărunte, de nuanță.

Dar cel mai mult mi-a plăcut sinceritatea cu care căutați locul artei într-o societate. Această onestitate dă înălțimea amețitoare a cărții dumneavoastră. Apoi, desigur, mai este și acel Tihon Hrennikov, canalia care știa atât de bine să deservească mâna care ține biciul.

Tihon Hrennikov care, cândva, s-a c@$%& pe el în biroul lui Stalin, Tihon Hrennikov, care a condus Uniunea Compozitorilor zeci de ani, cu tradiționala mână de fier îndreptată către cei slabi, cu toată slugărnicia către sursa puterii. Tihon Hrennikov este personajul care explică în mod esențial comunismul.

Dar mai este și muzica, mai este și muzica de care Șostakovici se agață ca de o salvare, o ascult chiar acum, în condițiile optime oferite de mileniul curent, și, ascultând-o, aud nu perfecțiunea, ci valsul unui disperat cu aripile zdrobite pe dinăuntru.

Nu vreau să fiu exagerat, și nici nu cred că sunt când vă scriu că ați făcut un lucru magnific, domnule Barnes. Mă înclin.

Și în plus, ce Stalin ne-ați lăsat, domnule Barnes! Ce Stalin! A fost Șostakovici un oportunist? Mai degrabă, un supraviețuitor. E drept, sub sovietici, diferențele între un destin și celălalt sunt foarte mărunte, de nuanță.

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?