Sfârşitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România şi Franţa, cele două ţări împărţind acelaţi fond latin şi un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduieşte până în aprilie expoziţiile a numeroşi artişti români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile şi stratul comun, debarasându-ne de clişeele ce înconjoară ambele ţări şi culturi.
Un articol de Maria Stoica|19 decembrie 2018
Gherasim Luca: un Picasso al poeziei
Acest poet român aproape uitat de plaiurile natale, s-a răspândit cu versurile sale în Franța, a cărui operă e considerată una dintre cele mai importante de sorgine suprarealistă.
Acest Picasso al cuvintelor, de une voix inflammable așa cum ni-l amintește Serge Martin,s-a născut în 1913 la București, fiul unui croitor evreu, Gherasim Luca era vorbitor de română, franceză, germană și idiș.
Luca a fost unul dintre cei care a adus contribuții revistei Alge, revista de avangardă românească din București alături Paul Păun, Geo Bogza, Gellu Naum ș.a.m.d
« Je suis l’Étranjuif » se autointitula Gherasim Luca, acestă propoziție ce îi va lega existența de sfârșitul tragic.
Acest poet, ce a rămas cu statutul de apatrid, a renăscut suprarealismul francez, printr-o forță orală viscerală, aproape carnală. Așa cum Kafka își citea romanele prietenilor, Gherasim Luca este unul dintre acei poeți orali, a cărui oralitate întregește întreaga scriitură, realizând chiar și desenele și colajele propriilor scrieri, folosind deseori și tehnica decupajului.
Măcinat de sărăcie și singurătate, acesta își regăsește sfârșitul pe Podul Mirabeau, lăsând înregistrat mesajul: ,,În această lume poeții n-au ce căuta.’’ Același destin îl are cu 20 de ani în urmă și bunul său prieten Paul Celan. ,,În mod straniu, Le pont Mirabeau a intrat în istoria literaturii române datorită celor trei scriitori evreo-romani, Mihail Sebastian, Paul Celan şi Gherasim Luca, dintre care ultimii doi sinucigaşi.” (Andrei Oisteanu, Revista 22)
Anul acesta, Centrul George Pompidou din Paris, ni-l aduce în memoria colectivă pe acest poet, căruia îi găzduiește o întreagă încăpere cu desenele, colajele, poemele, informații de arhivă prețioase, dar și un ecran unde îl regăsim pe Gherasim Luca recitându-și câteva poeme în limba franceză, limbă ce i-a călăuzit scriitura până la sfârșitul vieții.
DEVELOPĂRI
Crisantemele ţâşnite din păr ţi-au răscolit aşternutul sufletului
cu glasuri incendiate
cu umbre culese în năvod.
Statuile obrajilor ţi le-a şlefuit dalta frigului
cu colivii de rouă
cu orchestraţii cuprinse în paletă.
Valurile din cascadele inimii au răscolit pasiuni de haiduci
cu comorile copitelor în spumă
cu lanţurile păcatelor în oase.
Tălpile ţi-au fost inundate de oglinzi găsite prin ierburi
cu avalanşe de soare
cu buze de sclavi.
Ape lovite de stâncile trupului îţi cântă melodii medievale
(Poezie publicată în revista „Alge” – 13 septembrie 1930)
Foto: Sezonul Franța-România, Gherasim Luca – facebook
