Sorescu, Negulesco, Gioacchino Rossini – 29 februarie
https://www.ziarulmetropolis.ro/sorescu-negulescuo-gioacchino-rossini-29-februarie/

O dată la patru ani, „norocoşii” născuţi pe 29 februarie îşi serbează ziua de naştere… Printre cei născuţi în această zi de numără Marin Sorescu, regizorul Jean Negulesco şi compozitorul Gioacchino Rossini.

Un articol de Petre Ivan|29 februarie 2016

Cu toate acestea, aproape 13.000 de români își aniversează ziua de naștere astăzi, în lume existând circa 4,1 milioane de oameni născuți în 29 februarie, adică 0,05% din populația Pământului.

Născuți pe 29 februarie

1972 – Antonio Sabato jr., actor. Este fiul marelui actor Antonio Sabato Sr. A devenit cunoscut ca model de lenjerie Calvin Klein.

1952 – Gheorghe Duca, academician, președinte al Academiei de Științe a Moldovei. Autor a 36 de monografii, manuale și brevete.

1953 – Cristina Fernandez de Kirchner,  președintele Argentinei, din 28 octombrie 2007

1940 – Bartolomeu I, al 270-lea Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

1936 – Marin Sorescu (foto). Peste 15 volume de versuri, laureat al Premiului Herder, dramaturg (A treia țeapă, Iona, Matca, Paracliserul), romancier (Viziunea vizuinii, Trei dinţi din faţă), publicist, traducător. NOTĂ – În unele surse, data de naștere a lui Marin Sorescu este 19 februarie.

1920 – S-a născut actrița franceză Michele Morgan. A debutat în 1938 în filmul Suflete în ceață, iar ultima apariție a fost în 1998, Bulworth, regizor, Warren Beatty. Alte filme care au făcut istorie: Marile manevre, Simfonia pastorală, Napoleon, Benjamin. A primit premiul pentru cel mai bun actor în cadrul Festivalului de la Cannes, iar în 1992 Premiul Cesar, pentru întreaga carieră. În 2016 împlinește 96 de ani!

1828 – John Philip Holland, inventatorul și constructorul primului submarin modern, creatorul şi constructorul primului vas subacvatic acceptat de U.S. Navy.

1900 – Jean Negulesco, regizor român stabilit în SUA, membru de onoare a Academiei Române. Și-a început cariera de cineast la Hollywood, unde a lucrat cu Marilyn Monroe (Cum să te căsătorești cu un milionar), sau Fred Astaire (Daddy Long Lags)

1792 – Gioacchino Rossini, compozitor italian. Este cunoscut în special pentru opera Bărbierul din Sevilla.

William Tell (Overture Finale) – 1829, de Gioacchino Rossini 

1792 – Papa Paul al III-lea. Pe numele laic Alessandro Farnese, a păstorit Sfântul Scaun între 1534-1549.

Curiozitate:

O familie din Norvegia, Henriksen a intrat în Cartea Recordurilor pentru că cei trei copii ai cuplului s-au născut pe 29 februarie, consecutiv. Heidi a venit pe lume în 1960, Olav în 1964 și Lief-Martin în 1968.

Foto: Marin Sorescu, Jean Negulesco, Gioacchino Rossini

29
/01
/15

Caragiale, egoist și manipulator, a știut să se joace întotdeauna cu aparențele, jonglând și în viața reală cu slăbiciunile oamenilor. Aceasta este povestea unei treceri de la apucăturile unui insolent care se izola de societate, mâncând pe ascuns mămăligă cu ceapă, la aparițiile lui de gentleman înarmat cu citate din iluminiștii francezi.

01
/01
/15

S-au ivit pe cerul teatrului stele care au lucit orbitor o vreme, care au stârnit admiraţie unanimă. Criticii au făcut prognoze artistice pe termen lung, însă, apoi, luminile lor s-au stins. Cu actorul Gheorghe Dinică nu a fost aşa.

23
/12
/14

În “Istoria vieţii private” găsim că obiceiul de a avea brad cu prilejul Crăciunului este atestat documentar prima dată, în oraşul Strasbourg, încă din 1605. Iată care este povestea apariției acestui simbol și cum arăta balul de revelion la curtea regelui Carol.

18
/12
/14

„Un ins colosal – abordează totul cu aceeaşi perfecţiune – în filosofie, muzică, artă dramatică”, așa îl descria pianista Cella Delavrancea, care l-a cunoscut pe I.L. Caragiale la Berlin. Pe de altă parte - un ins pasional, amorezat, cu ochii care-i fugeau după femei.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.

26
/11
/14

În primăvara anului 1967, Eugen Ionescu, aflat în Elveţia, la tratament, trece printr-o criză severă de depresie, pornită din falsa impresie că piesele sale nu mai sunt jucate şi că celebritatea îi apune. Ca să-şi depăşească starea, dramaturgul bea cantităţi însemnate de alcool, fapt care îi accentuează criza.