TIFF 2017. Cinema în 360 de grade
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiff-2017-cinema-in-360-de-grade/

CORESPONDENŢĂ DE LA TIFF: Spaţiu dedicat în cadrul TIFF realităţii virtuale (VR – Virtual Reality) şi cinema-ului interactiv, InfiniTIFF lansează o serie de întrebări despre natura şi limitele limbajului cinematografic şi schimbările estetice pe care le presupun aceste forme inovatoare şi experimentale.

Un articol de Ionuț Mareș|4 iunie 2017

La această a 16-a ediţie, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj-Napoca propune un spaţiu special, în fosta Casă de Modă, dedicat câtorva forme noi de creaţie audiovizuală, înrudite strâns cu cinema-ul.

Spaţiul InfiniTIFF este dedicat unor programe precum VR Cinema (o selecţie de filme scurte – ficţiune, documentar, animaţie, clipuri – realizate în ceea ce se numeşte realitate virtuală), Doom Room (o instalaţie care combină elemente performative live şi ficţiune VR, al cărei scop este să-i ofere participantului o experienţă senzorială foarte intensă) sau Loop Cinema (calupuri de scurtmetraje şi clipuri de pe YouTube).

De asemenea, în cadrul unor proiecţii în săli tradiţionale de cinema, spectatorii sunt invitaţi să devină regizori, mai exact să aleagă modul în care continuă povestea în momente-cheie dintr-un anume film.

Conceputul de cinema realizat în realitate virtuală, singurul pe care l-am experimentat în cadrul InfiniTIFF, permite o chestionare a naturii limbajului cinematografic şi a modului în care se schimbă realizarea şi vizionarea tradiţională de filme.

Bineînţeles, cea mai la îndemână observaţie care se face despre această formă de cinema este că oferă o puternică experienţă imersivă, mai intensă decât cinema-ul 3D. Senzaţie dată în primul rând de deconectarea de lumea din jur în cadrul spaţiului de proiecţie, prin căşti şi ochelarii speciali pe care le presupun o astfel de vizionare în care participantul stă, de pildă, pe un scaun rotativ care îi permite să se mişte cu lejeritate în funcţie de ceea ce este interesat să „decupeze” singur cu privirea din film.

Estetic, cinema-ul realizat în 360 de grade aruncă în aer în primul rând ideea de cadru – spectatorul este în continuare, inevitabil, prizonierul spaţiului ales sau construit de către regizor, însă libertatea sa este mult mai mare. Şi asta pentru că privitorul îşi poate crea propriul cadru, apropiat de privirea periferică umană, îşi poate alege direcţia spre care să privească în orice moment în timpul vizionării.

Asta înseamnă o varietate foarte mare de experienţe – fiecare spectator îşi face propriul film. E drept, în limitele a ceea ce îi oferă deja regizorul, a ceea ce el a filmat în 360 de grade.

Se schimbă de asemenea ideea de montaj – acea construcţie narativă realizată prin înlănţuirea de cadre şi secvenţe de diferite durate. În VR, totul capătă o mult mai mare fluiditate, iar „montajul” este de fapt un continuum de cadre în permanentă transformare, fără limite, pe care tu ca spectator le decupezi prin modificarea constantă a centrului de interes.

Regizorul poate totuşi ghida atenţia spectatorului – în primul rând prin design-ul de sunet. Inevitabil, reflexul participantului este de a căuta cu privirea sursa sunetelor pe care le aude în jurul său – de la dialoguri între personaje la diferite zgomote.

Spaţiul cinematografic şi, implicit, mizanscena se schimbă de asemenea. Filmările 360 de grade de la înălţime, în spaţii închise (o maşină, o cameră) sau în vastităţi naturale precum câmpii sau deşerturi oferă probabil cele mai intense experienţe de cinema în realitate virtuală.

Această formă de cinema, strict depedentă de dezvoltarea tehnologiilor, permite câteva posibilităţi de exprimare artistică pe care modul clasiv de realizare a filmelor nu le poate oferi. Şi va fi tot mai mult căutată de unii cineaşti, inclusiv dintre cei consacraţi (aşa cum s-a întâmplat deja în acest an la Cannes, unde Alejandro González Iñárritu a prezentat un astfel de proiect de realitate virtuală).

Însă este dificil de spus dacă acesta e viitorul cinematografiei sau când va veni acest moment: în fond, în cei peste 100 de ani de la apariţia cinema-ului, nu s-a schimbat foarte mult modul în care vedem filme, în ciuda numeroaselor experimente artistice sau tehnice.

Sursa foto: Facebook TIFF

29
/10
/20

PORTRET Cunoscuta regizoare japoneză Naomi Kawase, o obişnuită a Festivalului de la Cannes, va susţine sâmbătă, de la ora 17.00, un masterclass online pentru publicul din România, în cadrul "Les Films de Cannes à Bucarest", unde este invitat special. Prilej de a vă propune un scurt portret al acestei cineaste inclasabile.

28
/10
/20

CRONICĂ DE FILM „Mia își ratează răzbunarea” (2020), al doilea lungmetraj, realizat tot în regim independent, al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, este o comedie care vorbește despre feminitate și are ca protagonistă o tânără actriță, jucată de Ioana Bugarin.

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 11-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest ce va avea loc între 23 octombrie și 1 noiembrie. Timp de zece zile spectatorii vor putea vedea cele mai noi titluri de la Cannes 2020 și din selecția celor mai importante festivaluri de film din lume la drive-in dar și outdoor.

19
/10
/20

„Spiral/ Spirala”, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia.

19
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Programat să poată fi văzut la noua ediţie a Festivalului "Les Films de Cannes à Bucarest" (23 octombrie - 1 noiembrie), adaptată condiţiilor de pandemie, „Mandibules” (2020), cel mai recent film al excentricului regizor francez Quentin Dupieux, este o comedie absurdă a cărei lejeritate este şi marele său atu.

18
/10
/20

Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediției a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc în perioada 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România.

18
/10
/20

Cinema ARTA este, în prezent, cel mai vechi cinematograf din România care încă își păstrează funcțiunea. Istoria lui nu este doar istoria unui loc, ci el reflectă istoria ultimului secol în care se intersectează straturi din istoria orașului, a filmului, precum și straturi ale memoriei – straturi subiective, personale.