Top 5 Scriitori cu Nobel și povestirile lor în librăriile din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/top-5-scriitori-cu-nobel-si-povestirile-lor-in-librariile-din-romania/

În proza scurtă rigoarea şi libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reuşita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii şi cucereşte milioane de cititori. Este şi cazul unor scriitori renumiţi, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă şi în limba română.

Un articol de Dana Ionescu|30 ianuarie 2022

Ziarul Metropolis vă invită să redescoperiți forța și farmecul prozei scurte citind povestirile unor autori cu Nobel, prezente și în librăriile din România.

1.„Povestiri bizare” de Olga Tokarczuk, traducere de Cristina Godun, Editura Polirom

Cărțile scriitoarei poloneze laureate  a Premiului Nobel pentru Literatură în 2018 au un succes real în lumea întreagă, inclusiv în România, în ultimii ani. Pentru iubitorii de proză scurtă, poate mai numeroși în ultimii ani, Polirom a ales să publice și „Povestiri bizare”, un volum ce stă mărturie pentru toate calitățile acestei autoare remarcabile.

Cei care vor deschide cartea vor descoperi că din ființe anodine, șterse, neofertante scriitoarea face personaje impresionante – și asta, fără risipă de cuvinte. Rătăcitoare, ca și în alte cărți ale îndrăgitei scriitoare din Polonia, personajele din „Povestiri bizare” se luptă cu frici, pierderi și traume, hoinăresc prin ținuturi care te pot hipnotiza, situate la granița cu un fantastic ce nu se lasă descifrat. Pentru cei care așteaptă de la literatură o experiență unică, Olga Tokarczuk, prezentă pe rafturile librăriilor de la noi prin mai multe volume, este o sursă sigură.

2.„Povestiri de ținut în palmă” de Yasunari Kawabata, traducere de Flavius Florea, Editura Humanitas Fiction

Unul dintre cei mai puternici autori japonezi din toate timpurile și fără îndoială una dintre cele mai importante voci ale literaturii din secolul XX, Yasunari Kawabata, recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură, ajunge cu ușurință la sensibilitatea cititorului de astăzi. Volum consistent și subtil, „Povestiri de ținut în palmă” cuprinde multe dintre prozele scurte ale autorului, destule dintre ele traduse în premieră la noi. Anecdote, fapte de viață cotidiană, întâmplări onirice, secvențe alegorice etc. se întâlnesc în paginile unei cărți pe care, parcurgând-o în tihnă, nu ai cum să nu o admiri – pentru finețe, pentru arta de a decupa necruțător imagini din frumusețea tabloului pestriț care e viața omului, pentru delicatețea cu care se apropie de cutremurele sufletești și, deopotrivă, de o realitate ce nu se lasă descifrată. Între „Strângerea osemintelor”, prima povestire, și „Oameni ieșiți din comun”, ultima, se dezvăluie mai multe lumi într-un fel greu de uitat după ce ai închis cartea.

3.„Povestiri din singurătate” de Ivo Andrić, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Polirom

Pentru cei care s-au delectat cu „E un pod pe Drina”, „Cronică din Travnik” sau „Poveste cu elefantul vizirului”, toate încă prezente în librăriile noastre în ediții recente, acest mic volum de povestiri este o continuare a unor delicatese cu gust oriental. Publicate prima dată în 1976, după moartea scriitorului laureat al Premiului Nobel Pentru Literatură, toate prozele strânse aici ne arată mâna sigură a unui scriitor care știe să construiască în detaliu, să evoce cu forță, să născocească bucuros, conștient că frumusețea lumii știrbește din puterea cuvintelor. Iată, de exemplu, mirarea aparent banală a unui spectator la încheierea primul spectacol de circ pe care îl vede în viața lui, așa cum citim în povestirea „Circul”: „Cum adică?! Oare aceste lucruri au și ele un sfârșit? Păi atunci e ca și cum n-ar exista! Oare jocul și frumusețea pot să mintă? Oare ele nu sunt decât niște năluciri pasagere care ne fascinează ușor și ne iau în stăpânire, pentru ca la fel de repede și de neașteptat să ne părăsească?” Ființe nevăzute și făpturi palpabile prind viață în niște povestiri colorate, grație artei unui păpușar care știe să atragă atenția spectatorului acolo unde își dorește.

4.„Băieții și alte povestiri” de Mario Vargas Llosa, traducere de Dragoș Cojocaru, Editura Humanitas Fiction

Reeditarea pe care încă o mai găsim în librării datează de acum câțiva ani și conține prozele scurte a căror publicare a constituit debutul oficial ca prozator al autorului care avea să fie recompensat cu un Nobel în secolul următorul, în anul 2010. „Șefii”, seria de proze scurte cu care se deschide această selecție, a fost scrisă în 1959 și e o bună introducere în ambițioasele adâncimi pe care Mario Vargas Llosa și-a propus încă de la început să le atingă prin literatura lui, precum și în forma aceea de realism specifică ficțiunii sud-americane.

Elementele care prefigurează o literatură care va atrage milioane de cititori, consacrând un scriitor de forță, sunt deja prezente aici, așa cum se pot observa și în partea a doua, intitulată „Băieții”.

5.„Nocturne. Cinci povești despre muzică și amurg” de Kazuo Ishiguro, traducere de Vali Florescu, Editura Polirom

Cunoscutul scriitor britanic de origine japoneză care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2017 are o operă de invidiat. Romanele sale se bucură de ecouri impresionante și de o reală notorietate, iar proza scurtă, cu toată libertatea și rigoarea ei, confirmă talentul de observator al unui creator care știe să surprindă universuri. De la „Un baladist de altădată”, primul text din acest volum cuprins de nostalgie, la „Violonceliști”, ultima din cele cinci povestiri scrise la persoana I, prinde contur o declarație de dragoste pentru muzică. Cele două au atât de multe în comun și unesc contrariile, ceea ce prozatorul surprinde ca nimeni altul: cum lumina nu poate exista fără umbră, nici dragostea nu pare să existe fără ură, nici frumosul fără urât. Citiți, deci, aceste nocturne, cu muzicalitatea lor atât de atât de delicată, și o să vă reîntoarceți la muzică, o artă care face existența mai suportabilă.

12
/07
/21

Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment din volumul „Malvinița. Așa se scrie dragostea. Epistolar erotic. parCurs de comunicare creativă” de Eugen Istodor, recent publicat la Editura Polirom.

08
/07
/21

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).

07
/07
/21

Cum evităm problemele financiare în cuplu? Cum ar trebui economisiți și investiți banii familiei pentru a ajunge la echilibru și prosperitate? Curtea Veche Publishing lansează ghidul de bază pentru orice cuplu aflat la început de drum.

07
/07
/21

Joi, 8 iulie, la ora 18.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), va avea loc o discuție pornind de la „Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem” de Maryse Condé, romanul laureat al Premiului Noii Academii Suedeze pentru Literatură 2018 & Grand Prix Littéraire de la Femme 1986.

06
/07
/21

Miercuri, 7 iulie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești (facebook.com/Carturesti) și Polirom (facebook.com/polirom.editura), scriitoarea Simona Antonescu va intra în dialog cu criticul Bogdan Crețu pornind de la romanul „În umbra ei”, apărut recent în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom.

04
/07
/21

Pentru a marca 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri (1821-1890), deținătorul primului premiu internațional pentru literatura română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași organizează în 2021 o serie de expoziții, concursuri, ateliere, întâlniri și apariții editoriale speciale.

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).