Un eveniment retro de neuitat: Balul Bucureștiului Interbelic
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-eveniment-retro-de-neuitat-balul-bucure%c8%99tiului-interbelic/

Fundaţia Calea Victoriei vă invită vineri, 7 iunie 2019, de la ora 20.00, la a şaptea ediţie a Balului Bucureştiului Interbelic. În decorul de poveste oferit de sala Bizantină a Cercului Militar Naţional, găsiţi magia balurilor fastuoase ale anilor ’20 şi ‘30.

Un articol de Liliana Matei|17 mai 2019

Pentru o seară, doamnele cochete și gentlemenii dichisiți vor fi oaspeți de seamă ai unui party retro care se anunță a fi de neuitat. E timpul pentru ținute de epocă și accesorii strălucitoare.

Alegeți să faceți parte dintr-un film cu decoruri senzaționale, costume de epocă rafinate, muzică live de calitate, dans, premii și elemente surpriză, licori înmiresmate, bucatele potrivite pentru ele și o companie pe măsură.

Esti și o ocazie de a învăța dansurile care erau la modă în perioada interbelică. București Swing Dance Society dă startul petrecerii și vă invită pe ringul de dans în pași de tango, charleston sau foxtrot. Cei mai talentați și energici dintre dansatori vor fi apreciați și recompensați cu premii pe măsură în cadrul concursului de dans.

Eleganță, fast, bun gust și, mai ales, distracție – iată ce veți găsi pe 7 iunie în cele două săli puse la dispoziție de Cercul Militar Național: sala Bizantină și cea Gotică. Este cadrul perfect să socializați, să cunoașteți oameni noi sau să petreceți în stil interbelic alături de familie și prieteni.

Cum altfel poate fi celebrată venirea verii, dacă nu printr-un party ca la carte?

Taxa de participare la Bal este de 150 de lei. Copiii sub 7 ani pot participa gratuit, în limita locurilor disponibile. Înscrieri se fac pe [email protected]

Acest eveniment se desfăşoară în cadrul festivalului LUNA BUCUREŞTILOR, festival organizat în parteneriat cu Cercul Militar Naţional, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Margareta Custodele Coroanei.

 

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.