Un intelectual ”cumpărat” din Occident în 1962: Sanda Stolojan
https://www.ziarulmetropolis.ro/un-intelectual-cumparat-din-occident-in-1962-sanda-stolojan/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Pentru românii tineri de astăzi pare chinezărie curată să le spui că a fost o vreme când oamenii erau arestaţi ca ”huligani” şi ”duşmani ai poporului” pentru că citeau revista americană Life sau notau într-un caiet, comparativ, preţurile din Franţa şi pe cele din România.

Un articol de Georgeta Filitti|18 ianuarie 2018

Trebuia să se socoată fericiți dacă cineva din Occident plătea o sumă de 6-10.000 de dolari autorităților române – adică ”îi cumpăra”. Și totuși asemenea lucruri s-au întâmplat. Cu sutele.

Sanda Stolojan (1919-2005) era nepoata de fiu a diplomatului și scriitorului clasic român Duiliu Zamfirescu. Tatăl ei, Alexandru Zamfirescu a fost deopotrivă diplomat. A copilărit astfel la Roma, Berlin, Haga, Copenhaga, Sao Paolo, Lisabona, Varșovia. Absolventă de filologie, a fost privită cu suspiciune de Securitate. A lucrat ca traducătoare, apoi a fost ”cumpărată” de familia soțului aflată în Franța. A devenit traducătoare pentru limba română a președinților Franței Charles de Gaulle (a scris cartea Avec Ch. de Gaulle en Roumanie),Georges Pompidou, Valéry Giscard dʹEstaing, Francois Mitterrand. În același timp pune bazele publicației Cahiers de lʹEst, rezervată oamenilor de litere din răsăritul continentului.

Sanda Stolojan a fost una din româncele implicate plenar în militantismul exilului. În 1884 a devenit președinta Ligii pentru apărarea drepturilor omului în România. Concomitent, își cultivă vocația de critic literar. În 1980 publică la Boston monografia Duiliu Zamfirescu, considerată a fi printre cele mai izbutite portrete de scriitor realizate în literatura română. Tot ei datorăm volumele Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian și Ceruri nomade, cu evocări expresive ale unor personalități ca Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Monica Lovinescu. A fost deopotrivă prezentă în presa română din străinătate, despre care azi știm încă destul de puține lucruri (Cuvântul românesc, Ethos, Ființa românească, Contrapunct, Dialog, Limite, Journal of the Romanian American Academy of Arts and Sciences etc etc).

În vara anului 1989 a fost cosemnatară a Declarației de la Budapesta, alături de membrii ai Forumului Democratic Maghiar, care privea reprezentare politică și autonomie culturală și religioasă pentru toți locuitorii Transilvaniei, fără revizuirea frontierelor.

După revoluția din 1989 a primit mai multe recunoașteri pentru atitudinea intransigentă și creativă din timpul exilului (membră a Asociației foștilor refugiați politici din România, membră a Asociației studenților și doctoranzilor români din Franța. În fine, membră în consiliul de garanție morală a Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc).

În mare măsură, felul învrăjbit în care, de ani de zile, evoluează societatea românească, se regăsește și în viața exilului nostru. Sanda Stolojan rămâne unul din rarii lui membri despre care, în unanimitate, opiniile rămân favorabile: ”un destin exemplar”, ”un jurnal de exil intelectual”, ”precisă, ironică, tăioasă în observații”, ”creatoare de atmosferă și o fină portretistă” – iată numai câteva aprecieri care stârnesc întrebarea: cum ar fi arătat viața și creația Sandei Stolojan dacă rămânea în România?



14
/03
/17

Aşa îl socoteau englezii pe inginerul Gogu Constantinescu (1881-1965), în ajunul Primului Război Mondial. Pricina era puzderia de aplicaţii, inovaţii şi proiecte cu care genialul inventator venea în lumea tehnică a Marii Britanii.

06
/03
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aşa scria despre sine, din Mexic, George Bibescu, în 1862, tatălui său. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se poate vorbi de o adevărată colonie română la Paris, formată din ai noştri, trăitori acolo, burlaci, sau căsătoriţi cu franţuzoaice, diplomaţi, alţii aflaţi în trecere. E o lume activă, cu saloane deschise, patronate de femei, unde se adună elita intelectuală şi mondenă franceză.

03
/03
/17

Pe 4 martie 2017 se împlinesc 40 de ani de la cutremurul care a îndoliat România. Atunci s-a stins din viață genialul nostru actor Toma Caragiu. Soția sa, Elena Caragiu, cu care a fost căsătorit 14 ani, face dezvăluiri, în premieră, pentru cititorii Ziarului Metropolis.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

14
/02
/17

MEMORIA CULTURALĂ „Sînt actor, deci liber de a fi oricînd adolescent“, mărturisea Grigore Vasiliu Birlic, într-o scrisoare adresată teatrului şi publicului. „Cei trei pereţi între care ne mişcăm sînt din carton vopsit, dar simbolizează adevărul, binele şi frumosul. Iar voi — onorat şi iubit public — consideraţi-vă invitaţi la cel mai nobil banchet: totul s-a făcut pentru voi, prin voi“. Ziarul Metropolis vă prezintă un text emoţionant, publicat de marele actor, acum 60 de ani, în revista Teatrul.

14
/02
/17

A interpretat într-un mod cu totul original personaje aflate la granița dintre tragic și comic. A rămas în memoria cinefililor prin rolurile jucate în cele peste 50 de filme și a fost, de asemenea, un excepțional pedagog, printre studenții săi numărându-se Horațiu Mălăele, Mariana Mihuț, Valeria Seciu (cea care avea să-i devină soție), Dan Condurache și Maria Ploae. 

07
/02
/17

Când tradiţia îţi rămâne străină, când te crezi demiurg, în măsură să hotărăşti soarta a milioane de oameni, poţi desfigura un oraş. Consecinţe nebănuite se întind apoi pe zeci de ani. Aşa s-a întâmplat cu Bucureştiul nostru, supus unui experiment de „sistematizare” barbară care i-a adus o tristă faimă: oraşul cu cele mai cumplite distrugeri în vreme de pace.

08
/01
/17

Într-o zi de 8 ianuarie (1935) se năștea, la Tupelo, Mississippi, Elvis Presley. La vârsta de 10 ani, acesta primea în dar prima sa chitară. Instrumentul muzical i-a fost oferit viitorului cântăreț cu scuza că bicicleta pe care și-o dorea era prea scumpă pentru bugetul familei...