Viața palpitantă a marilor compozitori
https://www.ziarulmetropolis.ro/viata-palpitanta-a-marilor-compozitori/

Câteodată, viaţa privată a muzicienilor este mai palpitantă decât ficţiunea. Știaţi că Bach a avut 20 de copii, Mozart avea un umor scatologic, iar Wagner a întreţinut relaţii amoroase scandaloase?

Un articol de Liliana Matei|7 august 2015

Le cunoaștem operele dar, de multe ori, uităm că scandalurile amoroase și ciudățeniile personale pot fi la fel de interesante ca o creație componistică. Un articol apărut pe site-ul cmuse povestește despre viața privată a cinci compozitori, care bate ficțiunea:

Carlo Gesualdo (1566-1613)

carlo-gesualdo

A fost un autor de madrigaluri și… crime. Dar și principele Venosei. Compozitorul cu sânge fierbinte (și albastru) și-a omorât soția și pe amantul acesteia după ce i-a prins în flagrant delict.

O delegație de ofițeri napolitani a găsit, a doua zi, corpul amantului soției lui Gesualdo îmbrăcat într-o cămașă de noapte de femeie. Corpul avea două urme de împușcătură: una la umăr, cealaltă la cap. Sub corp, pe podea, s-a găsit o serie de găuri, probabil făcută de o sabie care a străpuns corpul.

Cel al soției lui Gesualdo era întins pe pat, cu gâtul tăiat. Nu se știe dacă Gesualdo a mutilat-o genital. Cert este că, datorită statutului său de prinț, crima sa nu a avut repercusiuni semnificative.
Johann Sebastian Bach (1685-1750)

Vi se pare că sunteți ocupat și obosit din cauza copiilor? Aflați că Bach a avut nu mai puțin de 20. A început la vârsta de 23 de ani, cu prima sa soție (una dintre verișoarele sale), Maria Barbara. Au avut 7 copii. Ea a murit în 1721, el s-a recăsătorit cu Anna Magdalena Wülken, o cântăreață de 23 de ani, care a trebuit să aibă grijă de copiii lui din prima căsătorie.

În anii care au urmat, Anna Magdalena a născut 13 copii. În perioada aceasta, Bach a scris marile sale lucrări orchestrale; cele pentru claviatură erau create pentru educația copiilor.

Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)

Happy-Birthday-Mozart-1280x2

Lui Mozart i-a plăcut umorul scatologic. Când nu compunea vreo capodoperă, trimitea scrisori verișoarelor, în care le spunea că ar dori „să se cace pe nasul lor” și să vadă „cum se scurge pe bărbie”.
La un moment dat, i-a scris verișoarei urându-i noapte bună, „să se cace în voie, să doarmă în pace și să încerce să-și sărute dosul.” „Oh, fundul îmi arde ca focul! Oare ce înseamnă asta? Poate vrea să iasă bălegarul?”

Franz Liszt (1811-1886)

Franz-Lizt

Virtuozul ungar a înstrăinat-o pe contesa Marie D’Agoult de soțul său (un ofițer francez), i-a devenit amant și au avut trei copii. Au trăit
împreună din 1935 până în 1939. În această perioadă, ea i-a cunoscut prietenul de apropiați, printre care Frédéric Chopin, care i-a dedicat al doilea set de 12 Studii.

Unul dintre cei trei copii, Cosmina, s-a căsătorit cu pianistul Hans von Bülow și, mai târziu, cu Richard Wagner.

Dar, trebuie spus, Marie D’Agoult (născută de Flavigny) avusese o căsătorie de conveniență cu primul soț . În plus, a fost o autoare prolifică, ce și-a semnat cărțile cu pseudonimul Daniel Stern.

Richard Wagner (1813-1883)

Wagner

Prima soție a lui Wagner a fost Christina Wilhelmine “Minna” Planer,
o actriță sedusă de un ofițer la o vârstă fragedă (împreună au avut o fiică, crescută de sora Christinei).

Wagner a luat-o de soție în 1836 și au fost căsătoriți timp de 30 de ani, deși amândoi au înșelat adesea. În primii ani de căsătorie, ea a fost cea care a susținut familia, câștigând din cariera de actriță.

În anii 1850, Wagner s-a îndrăgostit de Mathilde Wesendonck, soția unui bancher bogat din Zürich. Dar înainte să înceapă relația cu Mathilde, plănuise să fugă în Orient cu Jessie Laussot, o femeie de 21 de ani, căsătorită.

În 1956, Mathilde a devenit vecina lui Wagner, iar el i-a devenit profesor de muzică. Apoi, relația profesor-elev s-a transformat într-una amoroasă, care a creat tensiuni financiare în familia Wesendonck. Însă, pentru Wagner, tensiunea a avut rol creativ, căci în acea perioadă a scris „Tristan și Isolda”.
Soția, Minna, l-a părăsit pe Wagner și i-a considerat pe Tristan și Isolda ca fiind „un cuplu mult prea îndrăgostit”.

Wagner a iscat alt scandal când s-a legat de Cosima von Bülow, soția pianistului și dirijorului Hans von Bülow. Cuplul l-a cunoscut pe Wagner când l-au vizitat la Zurich în 1857, în timpul lunii lor de miere.

Cosima și Wagner și-au declarat sentimentele în timpul unui drum cu taxiul, în Berlin, pe 28 noiembrie 1863. „Cu lacrimi și suspine”, scria el, „ne-am pecetluit mărturisirea că aparținem unul celuilalt.” Cei trei s-au mutat apoi la Munchen, pentru că Regele Ludwig al II-lea devenise patronul lui Wagner și îl numise pe von Bülow „pianist regal”.
În timpul acesta, Cosmina a avut trei copii cu Wagner. Pe tot parcursul relației lor, von Bülow a rămas devotat muzicii lui Wagner, dirijând „Tristan și Isolda” și „Maeștrii cântăreți din Nürnberg.”

După nașterea celui de al treilea copil, von Bülow a acceptat să divorțeze de Cosima, care s-a căsătorit cu Wagner pe 25 august, 1870.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.