VIDEO „Cercul de foc“. Asaltul asupra privirii
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-cercul-de-foc-asaltul-asupra-privirii/

CRONICĂ DE FILM „Cercul de foc“ („Pacific Rim“) este un buldozer cinematografic în care dialogurile, personajele şi relaţiile între ele par să fie simple accesorii menite a oferi pauze de respiraţie între desfăşurarea tehnologiei 3D.

Un articol de Ionuţ Mareş|16 iulie 2013

A fost odată ca niciodată când tehnologia era pusă în slujba inovaţiei cinematografice, deşi nu reprezenta principalul ei motor.

Când efectele speciale erau purtătoare de idei şi emoţie (vă mai amintiţi de vibraţia ca de-început-de-lume din momentul contactului oamenilor cu extratereştii în „Întâlnire de gradul trei“, marele film al lui Steven Spielberg din 1977? Asemenea tensiune şi mister par dispărute pentru totdeauna).

Când cinemaul numit astăzi mainstream era una din zonele avangardei. Când filmele de mare respiraţie reuşeau sincer să mişte suflete (să nu spuneţi că celebra gorilă din „King Kong“-ul din’33 sau la fel de cunoscuta creatură a doctorului Frankenstein din 1931 nu sunt tuşante în ridicolul lor proiectat în privirile noastre postmoderne!).

Când filmele care, între timp, au primit etichete ferme – SF, fantasy, horror – propuneau viziuni capabile deopotrivă de a seduce publicul larg şi de a veni în întâmpinarea gusturilor pretenţioase ale criticii.

Dacă un astfel de proiect, filmul mut de anticipaţie „Metropolis“ (1927), de Fritz Lang, un adevărat blockbuster avant la lettre, ar fi beneficiat de maşinăria de promovare a producătorilor şi distribuitorilor de acum, atunci studioul german UFA nu ar mai fi riscat falimentul.

Ruptură istorică şi iremediabilă

Însă, treptat, s-a întâmplat ceva. A intervenit o dublă ruptură: istorică şi iremediabilă. Schimbarea nu a fost bruscă, dar premisele ei au evoluat implacabil, începând cu anii ’70, pornind de la clasice precum „Războiul stelelor“ (1977) sau „Alien“ (1979).

A fost, pe de o parte, separarea – atât de frapantă astăzi – între filmele de mase şi cele de festival. În prezent, cele două noţiuni par că se contrazic brutal (puţinele excepţii rămân simple… excepţii). Acum mulţi ani era aproape imposibil de imaginat că – pe o aceeaşi piaţă cinematografică, dar cu public ţintă total diferit – ar fi putut fi găsite filme stupefiant de minimaliste alături de un buldozer cinematografic ca „Cercul de foc“ („Pacific Rim“), senzaţia anului 2013 pentru fanii genului.

Concurs: Câştigă 3 invitaţii duble la „Cercul de foc“/„Pacific Rim“!

Noul film al lui Guillermo del Toro, recent lansat pe marile ecrane de la noi, consfinţeşte, cred, cea de-a doua ruptură, indisolubil legată de prima. Este vorba de discrepanţa, în cadrul aceluiaşi blockbuster, dintre nivelul ultraperformant al efectelor speciale (de care vor râde cel mai probabil nepoţii noştri) şi lipsa totală a unor idei valabile (de care putem râde de pe acum).

De fapt, aşa cum o arată „Cercul de foc“, dialogurile, personajele şi relaţiile între ele par să fie simple accesorii menite a oferi pauze de respiraţie între desfăşurarea tehnologiei 3D, pusă aici în slujba unor confruntări pantagruelice între câţiva mega-roboţi (contralaţi de oameni compatibil emoţional şi sufleteşte) şi o serie de creaturi supradimensionate venite de sub fundul oceanului să ameninţe, a câta oară?, planeta – aşa-numitele kaiju, care trimit la King Kong, Godzilla, Alien sau dinozauri.

Exuberanţa tridimensională a ciocnirilor giganteşti (Guillermo del Toro cunoaşte la perfecţia arta de a sugera adevăratele dimensiuni) pare să fie singurul resort al filmului.

Deşi se inspiră, printre alţii, de la Spielberg (pregenericul, care durează minute bune, aminteşte de începutul din „Jurassic Park“), regizorul mexican nu pare a fi interesat de a crea o minimă tensiune, de a oferi o oarecare profunzime personajelor (indispensabilă pentru a câştiga empatia şi aderenţa spectatorilor la miza poveştii) sau de a stârni chiar şi cele mai simple reflecţii sau senzaţii.

Aproape întreg filmul este un asalt exclusiv asupra privirii. Un joc a cărui spectaculozitate nu scapă, însă, de pericolul repetitivităţii.

INFO

Cercul de foc (Pacific Rim, SUA, 2013)
Regia: Guillermo del Toro
Cu: Rinko Kikuchi, Idris Elba, Charlie Hunnam

Rating:●●○○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.