VIDEO Documentarul „Planeta îngheţată: Pe gheaţa subţire“ va fi difuzat miercuri, la BBC Knowledge
https://www.ziarulmetropolis.ro/video-documentarul-planeta-inghetata-pe-gheata-subtire-va-fi-difuzat-miercuri-la-bbc-knowledge/

BBC Knowledge va difuza miercuri, de la ora 22.50, documentarul „Planeta îngheţată: Pe gheaţa subţire”, prezentat de Sir David Attenborough.

Un articol de Andrada Văsii|15 iulie 2013

BBC Knowledge va difuza miercuri, de la ora 22.50, documentarul „Planeta îngheţată: Pe gheaţa subţire”, prezentat de Sir David Attenborough.

Documentarul dezvăluie – prin intermediul tehnicilor de filmare revoluţionare, imaginilor din satelit şi experimentelor ştiinţifice – consecinţele schimbărilor climatice asupra animalelor şi oamenilor din regiunile polare, dar şi asupra întregii planete.

Deplasare de 37 de metri pe zi

Dovezile adunate în timpul filmărilor producţiei BBC „Planeta îngheţată” demonstrează viteza cu care polii Pământului se încălzesc. Mişcarea gheţarilor din Groenlanda este un prim exemplu în acest sens.

Folosind mijloace fotografice de tip time-lapse, „Planeta îngheţată: Pe gheaţa subţire” arată modul în care aceşti gheţari se deplasează către mare, într-un ritm uimitor, de aproximativ 37 de metri pe zi, aproape suficient de rapid pentru a fi văzuţi cu ochiul liber.

Pericol imediat

Urşii polari sunt dependenţi de gheaţa mării şi fără aceasta viitorul lor este ameninţat, unii experţi fiind de părere că specia lor va dispărea până la sfârşitul secolului. Însă poate că nimeni nu trebuie să se adapteze mai rapid la natura schimbătoare a regiunii arctice ca populaţia indigenă.

Vânătorii se confruntă zilnic cu pericole în timp ce încearcă să prindă „prada” pe gheaţa care devine din ce în ce mai subţire. Adăposturile acestora se pot răsturna din cauza topirii regiunilor de permafrost şi satele de pe coastă ar putea fi distruse fiindcă lipsa gheţurilor mării le expune furiei furtunilor de iarnă.

Foto credit: Wikipedia

 

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.