Vladimir Găitan şi Florina Cercel, nemulţumiţi de repartizarea banilor din drepturi de autor
https://www.ziarulmetropolis.ro/vladimir-gaitan-si-florina-cercel-nemultumiti-de-repartizarea-banilor-din-drepturi-de-autor/

Actorii Vladimir Găitan şi Florina Cercel se declară nemulţumiţi de modul în care sunt colectaţi şi repartizaţi banii cuveniţi din drepturile de autor ale artiştilor interpreţi sau executanţi de către CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi).

Un articol de Liliana Matei|23 martie 2014

Actorii Vladimir Găitan şi Florina Cercel se declară nemulţumiţi de modul în care sunt colectaţi şi repartizaţi banii cuveniţi din drepturile de autor ale artiştilor interpreţi sau executanţi de către CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi) şi solicită modificarea Legii nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Actriţa Florina Cercel a declarat pentru MEDIAFAX, că este „supărată” pe Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), care „nu îşi face datoria şi nu aplică legea”, permiţând organismului de gestiune colectivă CREDIDAM „colectarea generală (a banilor, n.r.) în continuare pe toate domeniile, indiferent că e televiziune, că e cablu, că e radio”, chiar dacă au apărut şi alte organisme de gestiune colectivă (OGC).

„Din clipa în care au apărut şi alte organisme de gestiune colectivă pe piaţă, CREDIDAM rămâne totuşi hegemon, ceea ce nu este corect şi nu este stipulat în lege, iar demersurile noastre pentru ca legea să fie lămurită, modificată şi făcută clar şi limpede şi să fie aplicată se lovesc ca de un zid. Am făcut tot felul de amendamente, ne-am dus la Parlament, la deputaţi, la Senat, la tot felul de persoane care ni se par nouă de bună-credinţă, la parlamentari. Toţi, când vorbim cu ei sunt de acord că ne vor sprijini, şi, când colo, iată au trecut aproape trei ani şi legea rămâne totuşi confuză, nemodificată şi se creează haos şi neînţelegeri, iar artiştii rămân umiliţi. Despre asta e vorba”, a declarat Florina Cercel, care a renunţat să fie membră a CREDIDAM şi, alături de alţi artişti, a înfiinţat Uniunea Naţională a Artiştilor din România (UNART), organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe a drepturilor de autor.

„Eu, Florina Cercel, am obosit. Pentru că ne luptăm cu morile de vânt. (…) Cei care conduc CREDIDAM continuă să ne saboteze”, a mai spus actriţa.

Florina Cercel precizează că, având dreptul de a colecta şi repartiza drepturile artiştilor, CREDIDAM „împarte, discreţionar, o cotă pentru celelate OGC-uri”.

„Întotdeauna ne batjocoresc cu sumele pe care le colectează şi consideră că le merităm, ei colectând tot. Criteriul lor de repartiţie e cel al secundelor, pe când criteriul nostru de repartiţie este al locului unde a apărut şi al calităţii muncii, criterii cu care CREDIDAM nu este de acord, le ignoră, iar ORDA în loc să facă lumină…”, a spus actriţa.

De asemenea, Florina Cercel a menţionat că artiştii nu primesc banii imediat ce sunt colectaţi, ci le sunt repartizaţi cu întârziere de câteva luni. „Nu e corect, pentru că nu e transparent. Nu ştim de ce merităm atât şi nu merităm mai mult sau invers”, a declarat actriţa.

Totodată, actorul Vladimir Găitan a declarat vineri că, în urmă cu trei ani de zile, mai mulţi artişti au renunţat să mai fie reprezentaţi de CREDIDAM şi au înfiinţat un nou organism de gestiune colectivă – UNART -, în ideea ca drepturile de autor ale artiştilor să fie gestionate corect şi transparent.

„Sunt deja trei ani de zile de când noi ne-am desprins (de CREDIDAM, n.r.) – şi când spun noi spun de o foarte importantă categorie de actori, în frunte cu maestrul Beligan, Florina Cercel, Florin Zamfirescu, Marin Moraru – şi ne-am constituit în UNART. UNART este un OGC paralel, tocmai născut din dorinţa ca aceste drepturi de autor ale noastre să fie gestionate corect şi transparent. Din păcate, legislaţia, şi există o lege 8 (…) a hotărât ca acest sac de bani să se strângă numai de către CREDIDAM”, a declarat actorul Vladimir Găitan.

De asemenea, Găitan a precizat că actorii au avut audienţe la Senat. „Unde am avut sentimentul la un moment dat că am găsit o uşă deschisă”, în ideea de a modifica legea nr 8/ 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

„Războiul nostru şi demersurile noastre de ani de zile (…) sunt de modificare a acestei Legi 8 şi sumele care se colectează din aceste drepturi de autor să nu fie împărţite doar de CREDIDAM, discreţionar şi mai mult decât hoţeşte. Până nu reuşim să schimbăm această lege, sigur că suntem într-o mare problemă. Noi primim de la CREDIDAM dintr-un procent de 100%, UNART-ul primeşte 2,3%, iar ARAIEX-ul (Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi, n.r), în jur de 3%. Deci, nişte frimituri care ne sunt aruncate”, a mai spus Vladimir Găitan.

Potrivit actorului, persoane mai puţin cunoscute încasează foarte mulţi bani din drepturile de autor, pentru că „adună minute foarte multe”, întrucât piesele lor sunt difuzate non-stop la radio sau la TV.

„Eu n-am să mă pot pune niciodată (cu persoanele difuzate la radio şi TV, n.r.), pentru că eu nu pot să dau «Ultima noapte de dragoste» sau alte filme făcute de mine 24 de ore din 24. Deci, n-am să adun timpul, niciodată n-o să mă pot lupta cu Jean de la Brăila – dacă aţi auzit de el – şi care încasează nişte sume uriaşe, pentru că (există, n.r.) acest aparat care ne pontează pe noi, care adună aceste minute. Este o aberaţie. El se învârte şi-l pontează pe Jean de la Brăila, care cântă la radio, la bufet acolo, de dimineaţă până seara. Aşa se face că aceşti oameni iau nişte sume uriaşe”, a mai spus actorul.

Mai mult decât atât, Vladimir Găitan a dat drept exemplu suma de bani încasată într-un an de soţia regretatului actor Gheorghe Dinică, care a moştenit drepturile de autor ale acestuia, şi anume 2,5 lei.

Vladimir Găitan solicită modificare Legii nr 8/ 1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel încât „această împărţire să se facă pe baze corecte de către cei trei operatori care sunt pe piaţă la ora actuală: UNART, ARAIEX şi CREDIDAM”. „Atunci sigur că lucrurile intră într-o normalitate, dacă se poate spune aşa”, a completat actorul.

Contactaţi vineri de MEDIAFAX, reprezentaţii CREDIDAM au respins acuzaţiile aduse referitor la distribuirea sumelor colectate din drepturi de autor.

„Criteriul de repartiţie utilizat de CREDIDAM este cel prevăzut de articolul 134, alineatul 2, litera d din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, respectiv cel al repartizării proporţional cu utilizarea reală a repertoriului. Acest criteriu a fost detaliat în regulile de repartiţie stabilite de Adunarea Generală a CREDIDAM menţionate în articolul 18 din Statutul asociaţiei, avizat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Regulile sunt acceptate de organismele similare din străinătate (Germania, Spania, Franţa, Marea Britanie, Suedia, etc), care au încheiat acorduri bilaterale cu CREDIDAM. Statutul CREDIDAM este un document public, aflat pe pagina de internet a asociaţiei”, au spus reprezentanţii CREDIDAM, într-un punct de vedere transmis MEDIAFAX.

Potrivit reprezentanţilor CREDIDAM, organismul colectează sume de bani reprezentând drepturile artiştilor interpreţi începând cu anul 2000, pe baza deciziilor directorului general ORDA emise conform legii. Aceştia precizează că toate deciziile de colectare se regăsesc pe pagina de internet a CREDIDAM şi sunt publicate în Monitorul Oficial.

„Colectarea sumelor cuvenite artiştilor interpreţi din România a fost perturbată de deciziile ilegale ale directorului general ORDA din anul 2011, care a luat activitatea de colectare de la CREDIDAM, ignorând faptul că reprezenta peste 95% din prestaţiile artiştilor utilizate conform play-listelor comunicate de utilizatori, acordând calitatea de colector unui organism de gestiune nou înfiinţat de trei artişti – ARAIEX. Astfel, pentru colectarea sumelor din comunicare publică şi radiodifuzare, directorul general ORDA, în prezent avocat al ARAIEX, a emis patru decizii consecutive cu acelaşi obiect, pentru ARAIEX, fără a respecta soluţiile consecutive de suspendare/suspendare de drept dispuse de instanţele de judecată. Caracterul ilegal al acestor hotărâri a fost constatat de instanţele judecătoreşti, care le-au suspendat şi anulat”, spun reprezentanţii CREDIDAM.

Potrivit acestora, „pentru copia privată, colectarea a fost atribuită ilegal către ARAIEX, iar după suspendarea şi anularea acestei decizii de către instanţă, ORDA a atribuit-o temporar către UNART, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului de la ICCJ”.

„Ambele organisme au blocat cea mai mare parte din sumele colectate şi au adus prejudicii artiştilor interpreţi reprezentaţi de CREDIDAM, prejudicii care fac obictul unor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată. Ambele organisme au împărţit sumele colectate după alt criteriu decât cel prevăzut de lege (utilizarea reală a repertoriului). Astfel, au fost atribuite procentaje aleatorii pentru împărţirea banilor (70% CREDIDAM, 20% ARAIEX, 10% UNART) sau au fost virate sume derizorii, fără niciun fel de explicaţii (ARAIEX a virat CREDIDAM în anul 2013, 3.044 de lei pentru sursa cablu, din peste două milioane de euro colectaţi, iar UNART a virat către CREDIDAM 27% din sumele colectate pentru copia privată, în condiţiile în care repertoriul CREDIDAM este utilizat în proporţie de peste 94%)”, spun reprezentanţii CREDIDAM.

Potrivit acestora, „niciuna din plăţile făcute către CREDIDAM nu au fost argumentate şi nu corespund nici măcar criteriilor de repartiţie din statutele UNART sau ARAIEX, iar pe paginile lor de internet sumele nu pot fi confirmate”.

„Sumele colectate sunt repartizate conform utilizării reale rezultate din play-listele trimise de utilizatori pe baza repertoriul declarat periodic de artiştii interpreţi, conform regulilor statutare”, spun reprezentanţii CREDIDAM.

Conform acestora, în 2013 s-au colectat 28.370.931 de lei şi au fost repartizaţi 29.677.184 de lei (suma le include şi pe cele colectate în anii anterior întrucât repartiţia este decalată potrivit legii cu şase luni faţă de activitatea de colectare).

Reprezentanţii CREDIDAM mai spun că situaţia detaliată a tuturor sumelor colectate şi repartizate pe fiecare sursă de colectare este prezentată pe pagina de internet a CREDIDAM, iar raportul financiar al anului 2013 va fi făcut public după aprobarea de către Adunarea Generală CREDIDAM.

„Plăţile către celelalte două organisme de gestiune colectivă se fac în termenul legal de maximum şase luni, concomitent cu repartiţia sumelor cuvenite membrilor CREDIDAM”, mai spun reprezentanţii CREDIDAM.

Aceştia au precizat că CREDIDAM a fost fost înfiinţat în 1996 şi este mandatat de peste 11.000 de artişti interpreţi români să le gestioneze drepturile recunoscute de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe şi gestionează repertoriul a 31 de asociaşii similare din străinătate, cu care are încheiate acorduri bilaterale.

„CREDIDAM este singurul organism al artiştilor interpreţi din România integrat în sistemul internaţional de gestiune colectivă, funcţionează după standarde europene şi este afiliat la structura internaţională a asociaţiilor din domeniu – SCAPR, precum şi la cea europeană – AEPO-ARTIS. O recunoaştere a activităţii CREDIDAM din partea organizaţiei internaţionale a fost organizarea în 2010, a Adunării Generale a SCAPR la Bucureşti”, mai spun reprezentanţii CREDIDAM.

Reprezentanţii ORDA nu au putut fi contactaţi până la difuzarea acestei ştiri.

Foto Florina Cercel si Vladimir Gaitan: cinemagia

28
/11
/16

"Silence", ultimul film al regizorului Martin Scorsese va avea premiera mâine (marţi), la Vatican, unde cineastul va fi întâmpinat de un sobor de 400 de preoţi, care vor participa la proiecţia lungmetrajului ce prezintă martirajul iezuiţilor în Japonia secolului al XVII-lea.

27
/11
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale din strada Rivoli 18, de la Paris, aflaţi care e locul preferat de citit al unuia dintre cei mai cunoscuți eseiști și critici de teatru ai lumii, scriitorul George Banu.

27
/11
/16

Teatrul Odeon sărbătoreşte luni, 28 noiembrie, 70 de ani de la înfiinţare cu o serie de manifestări printre care lansarea monografiei "Odeon 70. Aventură istoric-omagială" și prezentarea filmului "Teatrul Odeon 70".

26
/11
/16

CRONICĂ DE FILM „Albüm”, debut al tânărului scenarist şi regizor Mehmet Can Mertoglu, care îl are ca director de imagine pe Marius Panduru, este o satiră blândă la adresa societăţii turce. O comedie la foc mic al cărei umor vine din absurdul situaţiilor redate în planuri-secvenţă elegant coregrafiate.

26
/11
/16

În această seară, pe TVR 2, de la ora 21.10 (și în reluare pe 5 decembrie, de la ora 00.40), iubitorii teatrului TV pot vedea Richard al III-lea, de William Shakespeare. Spectacolul, din distribuția căruia nu lipsesc Ion Marinescu, Gheorghe Cozorici, Olga Tudorache, Emanoil Petrut, Gheorghe Dinică sau Dem Radulescu, a fost înregistrat în anul 1969 în studiourile TVR.

26
/11
/16

La 10 ani de când a fost investit în funcția de manager al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, cea mai mare rampă de lansare a actorilor, Liviu Timuș amintește despre „fenomenul Piatra Neamț”, explică de ce trebuie să existe festivalul adresat în exclusivitate tinerilor, ajuns la a XXVIII-a ediție, „Pledez pentru tine(ri)”și cu ce probleme se confruntă la teatru.

26
/11
/16

În vremea veche, când Pământul părea mai aproape de cer, au apărut, din cuvinte, sâmburi de poveşti nemuritoare. Apoi au crescut şi s-au răspândit, s-au schimbat şi s-au răsucit, păstrând în ele sensuri nenumărate. Teatrul Ion Creangă prezintă „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“, o poveste care invită foarte tinerii spectatori, copiii cu vârsta peste 6 ani, să descopere o aventură care a fermecat generații.

25
/11
/16

Debutul în lung-metraj al regizorului turc Mehmet Can Mertoglu rulează de vineri în București (Cinemateca Union, Cinemateca Eforie și Cinema Elvira Popescu), Cluj (Cinema Victoria), Constanța (Cityplex) și Târgu Mureș (Cinema Arta). Album de familie este o co-producție Turcia – Franța – România căreia i-au trebuit trei ani să devină realitate.

25
/11
/16

În deschiderea Festivalului de dramaturgie contemporană poloneză, care se desfăşoară între 1 şi 6 decembrie 2016 pe scena Teatrului Contemporan din Wrocław, se joacă spectacolul TNB Între noi e totul bine, piesa incitantei autoare poloneze Dorota Masłowska, în regia lui Radu Afrim. Spectacolul este unul din primele 3 titluri de mare interes ale manifestării, potrivit recomandărilor organizatorilor.

25
/11
/16

Lolita, Un veac de singurătate și În căutarea timpului pierdut se regăsesc pe lista celor mai bune cărți ale secolului XX, în timp ce dintre operele secolului XIX au fost alese, printre altele: Război şi pace, Madame Bovary sau Marile Speranţe. Cei care au votat acest inedit top sunt 125 de autori celebri ai zilelor noastre, iar preferințele lor figurează în cartea "The Top Ten: Writers Pick Their Favorite Books", scrisă pentru uzul cititorilor.

25
/11
/16

Premiera "Nastasia", după piesa Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, deschide noua stagiune la Teatrul Masca. Spectacolul regizat de Mihai Mălaimare va fi pus în scenă de pe 26 noiembrie, de la ora 19:00.

25
/11
/16

Înperioada 1-4 decembrie, la Cinema Elvira Popescu, din cadrul Institutului Francez din București, se va desfășura evenimentul „Filmele LUX. 10 pentru 10”. Manifestarea are loc cu ocazia aniversării a 10 de ani de la prima ediție a Premiului LUX pentru film european, distincție acordată anual de Parlamentul European.

24
/11
/16

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub, documentarul „Iubiții Domnului”, realizat în 1997 de Dan Alexe, prezintă rivalitatea dintre doi șeici derviși din Skopje. Două personaje excentrice, privite cu empatie, dar și cu o ironie blândă - și asta atunci când regizorul chestionează discret practicile lor religioase.

24
/11
/16

Se joacă la Nottara spectacolul „Iarna” (după o piesă de Jon Fosse, dramaturg norvegian contemporan), regizat de Mihai Măniuțiu. Scenografia: Adrian Damian. Muzica: Mihai Dobre (de la Șuie Paparude). Coregrafia: Andrea Gavriliu. Cu: Andi Vasluianu, Catrinel Dumitrescu, Andrea Gavriliu, Ștefan Lupu.