VIDEO Drepturile pentru opera lui Cioran: Liiceanu îl acuză pe Eugen Simion; Simion spune că a fost corect
http://www.ziarulmetropolis.ro/video-drepturile-pentru-opera-lui-cioran-liiceanu-il-acuza-pe-eugen-simion-simion-spune-ca-a-fost-corect/

Editura Humanitas, care este condusă de Gabriel Liiceanu, acuză Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, condusă de Eugen Simion, că a publicat opera scrisă în limba română de Emil Cioran, comiţând astfel un „furt”, acuzaţiile fiind respinse însă de Simion, care spune că a procedat corect.

Un articol de Andrada Văsii|20 Iulie 2013

Editura Humanitas, care este condusă de Gabriel Liiceanu, acuză Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, condusă de Eugen Simion, că a publicat opera scrisă în limba română de Emil Cioran, comiţând astfel un „furt”, acuzaţiile fiind respinse însă de Simion, care spune că a procedat corect.

Editura Humanitas a dat în judecată Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă pentru că a publicat opera scrisă în limba română de Emil Cioran, următorul termen în procesul intentat la Tribunalul Bucureşti fiind 26 septembrie.

Editura Humanitas este condusă de scriitorul Gabriel Liiceanu, în timp ce preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă – care îşi desfăşoară activitatea sub auspiciile Academiei Române – este academicianul Eugen Simion.

Dosarul a fost depus de societatea Humanitas SA în 22 noiembrie 2012 la Tribunalul Bucureşti, secţia a-IV-a Civilă.

Drept de autor 

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă are calitatea de pârât în acest proces, iar intervenient în nume propriu este Eleonora Cioran (văduva lui Aurel Cioran, fratele lui Emil Cioran, n.r). Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă şi Eleonora Cioran sunt reprezentaţi în acest proces de aceeaşi casă de avocatură, Grigorescu, Ştefănică şi Asociaţii. Materia procesului este „proprietatea intelectuală”, iar obiectul – „drept de autor şi drepturi conexe”.

Într-un comunicat remis Mediafax, Editura Humanitas face câteva precizări referitoare la acest proces în curs de desfăşurare. Comunicatul Humanitas vine şi ca urmare a unor afirmaţii făcute în presă de către Eugen Simion.

Pentru ca o carte să poată fi tipărită în condiţii de deplină legalitate, editorul trebuie să cumpere drepturile de autor fie de la autor, fie de la reprezentantul său legal. Cumpărarea drepturilor de autor şi condiţiile în care se negociază cumpărarea (perioada, suma, modalitaţile de plată etc.) sunt precizate printr-un contract semnat de ambele părţi. Legatarul universal al drepturilor de publicare pentru opera lui Cioran, după moartea acestuia, este CNL, Centre National du Livre, departament al Ministerului Culturii din Franţa. Nici o altă persoană fizică sau juridică nu-şi poate aroga acest drept. Humanitas are contract de publicare cu CNL pentru toată opera scrisă în limba română de Emil Cioran. Orice publicare a vreunei lucrări cioraniene în absenţa unui contract semnat cu CNL este ilegală şi lezează atât pe legatar, cât şi pe editorul care a cumpărat dreptul de publicare. Publicarea fără existenţa unui contract cu autorul sau succesorul (legatarul) său se numeşte piraterie şi, ca orice furt, se pedepseşte prin lege.

Editura Humanitas

Potrivit comunicatului, „acest lucru este valabil chiar şi atunci când cineva decide să scoată o operă a autorului în absenţa unui contract valid, invocând faptul că publicarea este destinată bibliotecilor şi că nu constituie un act comercial”.

„Actele de generozitate (când nu sunt unele de pură vanitate) nu se pot face cu bunuri care nu-ţi aparţin. Publicarea de catre Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, fără un contract cu CNL, a operei române a lui Cioran este un act ilegal şi abuziv, menit să lezeze situaţia editorului care a plătit pentru publicarea exclusivă a operei lui Cioran în România, semnând contracte cu CNL, pentru opera română, şi cu editura Gallimard, pentru opera franceză”, se mai spune în comunicatul Humanitas.

„Un editor lacom“

Potrivit sursei citate, în declaraţiile sale publice, Eugen Simion „a adoptat poziţia victimei generoase, hăituite, a afirmat el, de «un editor lacom»”.

Prima întrebare este dacă poţi fi lacom apărând ceva ce-ţi aparţine în urma unui contract de cumpărare. A doua întrebare priveşte societatea în care vrem să trăim: una a regulilor civilizatorii (o societate de drept, bazată pe legi)? Sau una a arbitrariului şi a demagogiei ieftine? Humanitas a ales să trăiască civilizat, după legi şi reguli. Aşa «lacomă», cum o defineşte cel care o fură, Humanitas ştie că societatea în care trăieşte se îmbogăţeşte şi din «lăcomia» ei, din impozitele şi taxele, deloc neglijabile, plătite statului român cu rigoare ultimă, de-a lungul a 23 de ani (…).

Editura Humanitas

În comunicat se spune că „sumele datorate lui Cioran în urma publicării părţii româneşti a operei sale sunt transformate de Humanitas, în deplin acord cu succesorul legal (CNL), în burse destinate studenţilor sau doctoranzilor în filozofie din România”. „Aceasta a fost dorinţa lui Cioran însuşi“, mai spune editura Humanitas.

„Academiile au apărut pe lume pentru a întrupa spiritul ajuns în stadiul celor mai rafinate forme ale civilizaţiei, iar reprezentanţii ei, pentru a fi modele de cinste şi de comportament civilizatoriu. Când un reprezentant al acestui for spiritual alege ca regulă de comportament bunul plac şi trufia, el îşi lezează nu numai imaginea publică, ci şi pe aceea a instituţiei pe care o reprezintă”, mai spune editura Humanitas.

Acuzații respinse

Pe de altă parte, contactat de agenţia Mediafax, Eugen Simion respinge acuzaţiile pe care i le aduce Editura Humanitas, precizând că Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a procedat corect în privinţa publicării operei scrise în limba română de Emil Cioran.

El a precizat că justiţia este cea care va hotărî în acest caz.

Noi am fost corecţi în această chestiune. N-am vrut să furăm pe nimeni şi nu am insistat (în privinţa primirii drepturilor de publicare ale operei în limba română a lui Cioran, n.r.).

Eugen Simion,
scriitor

,,Am văzut comunicatul dat de editura Humanitas, referitor la editarea scrierilor româneşti ale lui Cioran şi la procesul pe care editura Humanitas l-a deschis împotriva fundaţiei noastre, fundaţie care a publicat scrierile integrale, în româneşte, ale lui Cioran. O să dăm şi noi un comunicat de presă în zilele următoare, până atunci aş vrea să spun celor care sunt interesaţi că Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă are o serie, care se cheamă «Operele fundamentale», destinate clasicilor literaturii române.

E vorba de ediţii integrale şi în seria acestor scriitori fundamentali l-am inclus şi pe Cioran, într-o ediţie în două volume, cuprinzând tot ce a publicat el între 1928-29, când a început să scrie şi să publice, până în 1947, când a renunţat la scrierile române”, a spus Eugen Simion. El precizează că această ediţie este una ştiinţifică şi „se adresează specialiştilor, eventual marilor biblioteci, criticilor literari”.

Ediţia a fost alcătuită de un cercetător foarte avizat, Marin Diaconu, şi este în două volume, în 300 de exemplare. N-am difuzat această carte, pentru că în ziua în care le-am tipărit, editura Humanitas ne-a anunţat că ne dă în judecată pentru că ea ar avea drepturile de autor. N-am ştiut acest lucru, n-am urmărit, nu există în România o instituţie care să poată spune cine are drepturi de autor, drepturi de moştenire. Noi ne-am adresat familiei, unicului supravieţuitor, care este doamna Eleonora Cioran, şi pe baza unui testament pe care ni l-a arătat am încheiat un contract legal. L-am onorat şi am pregătit această ediţie cu gândul că facem un lucru bun şi anume pentru prima dată, după 70 de ani, toate scrierile lui Cioran care au fost interzise sunt publicate într-un volum.

Eugen Simion,
scriitor

El precizează că editura Humanitas a dat în judecată Fundaţia şi cere „mari despăgubiri”, în ciuda faptului că această ediţie nu a fost difuzată. „În comunicat am văzut că ne ameninţă, ne acuză de furt, ne insultă. Este un limbaj pe care nu prea îl înţeleg. Nu înţeleg mai ales că face fel de fel de referiri la Academie, la faptul că academicienii trăiesc din impozitele şi taxele plătite de Humanitas, mă rog, un limbaj după părerea mea cu totul nefericit”, spune Eugen Simion.

Acesta a subliniat că Fundaţia pe care o conduce „a procedat corect”: „Ne-am adresat familiei. Pe de altă parte există editori în Franţa, care au drepturi de autor inclusiv asupra scrierilor româneşti, date de Cioran când trăia. Am cerut consimţământul acelora, ni l-au dat cu titlu gratuit. Şi acuma ne pomenim cu aceste nefericită iniţiativă, după părerea mea. În loc ca intelectualii români să fie bucuroşi că au la îndemână toate aceste scrieri, ne vedem daţi în judecată şi insultaţi şi ameninţaţi cu portăreii şi cu alte instituţii de represiune”, a spus Simion.

El a precizat că Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă nu a câştigat „absolut niciun leu” din publicarea acestor volume. „Este absolut regretabil ce se întâmplă în comunitatea intelectuală”, a spus Eugen Simion.

De asemenea, conform lui Eugen Simion, în comunicatul Humanitas se face caz de faptul că el a făcut declaraţii despre „un editor lacom”. „Aşa este, eu am definit speţa. Nu am dat niciun nume. Acuma dacă reprezentantul Humanitas s-a simţit cu musca pe căciulă, îmi pare rău, este problema lui, nu este a mea”, a spus Simion.

Mai multe edituri cu drepturi

Totodată, Eugen Simion a spus că există mai multe edituri şi mai multe persoane care deţin drepturi de a publica scrierile lui Cioran.

Există o editură între altele, nu vreau să îi dau numele ca să nu o implic şi pe ea, care ne-a trimis contractele semnate de Cioran, nedeterminate în timp, cu dreptul de a publica scrierile româneşti ale lui Cioran (…) Mai sunt în ţară cel puţin cunosc eu cinci oameni, care au venit să-mi spună că şi ei au drepturi de a publica. Eu nu pot să urmăresc toate aceste lucruri, eu m-am adresat familiei. Există un supravieţuitor, este soţia fratelui (lui Emil Cioran, n.r.) Este un testament care este legalizat. Mai departe nu vreau să mă amestec în această bătălie pentru moştenire. Eu acum o iau în seamă. Este o doamnă foarte onorabilă, o doamnă în vârstă, doamna Cioran şi nu mă pun acuma la mintea celor care vor să o îndepărteze din această moştenire.

Eugen Simion,
scriitor

Foto credit: Wikipedia

26
/07
/17

Domnule Zografi, a trecut multă vreme de când vreau să vă scriu. Am motive strict literare, desigur, dar mai e ceva: Fizica. Aveți Fizica la bază, ceea ce, nu vă ascund, mă duce cu gândul la domnul Sabato.

24
/07
/17

Cartea „Călătoria diletanților (Din amintirile locotenentului în rezervă Amiran Amilahvari)” (în ireproșabila traducere a lui Nicolae Iliescu) a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2017.

23
/07
/17

Cine nu s-a bucurat în copilărie de minunata „Lorelei” sau de extraordinarele povești din „La Medeleni”? Lumile lui Ionel Teodoreanu, un scriitor de o sensibilitate aparte, care ne-a fermecat pe toți cu „Ulița copilăriei” și care s-a stins brusc, la vârsta de 58 de ani…

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

17
/07
/17

Universul din "Un veac de singurătate", capodopera lui Gabriel Garcia Marquez publicată în urmă cu 50 de ani, s-a transformat în sursă de inspirație pentru doi artiști urbani, care au pictat pe zidurile Bibliotecii naționale din Columbia lupte de cocoși, capete de morți și un cuplu înlănțuit.

15
/07
/17

O expoziție In Memoriam Augustin Buzura, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, va fi deschisă în perioada 14-31 iulie la sediul ICR din Aleea Alexandru, nr. 38.

11
/07
/17

“Prin moartea lui Augustin Buzura cultura română pierde un mare prozator, pierde și un caracter, un om de atitudine, un om moral”, spune academicianul Eugen Simion. La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din România, a precizat: “Prin romanele sale, Buzura a susținut adevăruri istorice și sociale într-o epocă a minciunii și falsității”. Scriitorul Augustin Buzura s-a stins din viață, ieri, la vârsta de 78 de ani.

07
/07
/17

Astăzi (7 iulie), de la ora 18.30, Editura Polirom şi Cărtureşti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15) vă invită în Grădina secretă la o întâlnire specială cu Nora Iuga şi Angela Baciu, cu prilejul apariţiei recente a volumului mai drăguţ decât dostoievski, cu ilustraţii de Ion Barbu, publicat la Polirom, disponibil şi în ediţie digitală. Actorul George Mihăiţă va citi un fragment din volum.

06
/07
/17

Scriitoarele Angela Baciu și Andreea Nanu sunt protagonistele interviului următor, prezentat în exclusivitate de Ziarul Metropolis. Și dacă cel mai recent roman al Andreei Nanu, Scrisoare pentru Ida, a fost lansat de curând la Bookfest, Angela Baciu (dar și Nora Iuga) poate fi ascultată live vineri (7 iulie), de la ora 18:30, la Librăria Carturesti Verona (str. Arthur Verona, nr. 13-15), cu prilejul aparitiei volumului "mai dragut decit dostoievski" - semnat Nora Iuga și Angela Baciu, cu ilustratii de Ion Barbu.

02
/07
/17

Cehov avea un cocor care îl urma peste tot, Daniel Defoe a avut un fiu cu o vânzătoare de stridii, Joyce se temea de tunet, Dickens de lilieci și Freud de trenuri, Voltaire bea într-o singură zi 50 de cești de ceai și 20 de cafea, tatăl lui Molière a fost tapițer și al lui Baudelaire – zugrav, iar Rainer Maria Rilke a murit după ce s-a înțepat în spinul unui trandafir.

30
/06
/17

„Tu ai pus degetul pe rană şi, în plin comunism, ai îndrăznit să arăţi că orice formă de cenzură e dezgustătoare” – fragment dintr-o scrisoare deschisă pentru Lucian Pintilie pe care Andrei Şerban a citit-o la lansarea noii ediţii a volumului „Bricabrac” (Editura Nemira).

29
/06
/17

Vineri, 30 iunie, începînd cu ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), va avea loc un eveniment dedicat prozei scurte, o seară de lectură și discuții, la care vor participa Ana Maria Sandu, Alex Tocilescu și Marius Chivu. Intrarea liberă

Page 1 of 6812345...102030...Last »