VIDEO Google sărbătoreşte astăzi 130 de ani de la naşterea scriitorului Franz Kafka
http://www.ziarulmetropolis.ro/video-google-sarbatoreste-astazi-130-de-ani-de-la-nasterea-scriitorului-franz-kafka/

Google sărbătoreşte astăzi, printr-un logo special, 130 de ani de la naşterea celebrului scriitor Franz Kafka, autorul unor romane celebre precum „Procesul”, „Castelul” şi „Metamorfoză”.

Un articol de Andrada Văsii|3 Iulie 2013

Google sărbătoreşte astăzi, printr-un logo special, 130 de ani de la naşterea celebrului scriitor Franz Kafka, autorul unor romane celebre precum „Procesul“, „Castelul“ şi „Metamorfoză“.

De altfel, noul logo al Google este o reprezentare a romanului său din 1915 „Metamorfoza“ care l-a făcut celebru în lumea întreagă. Romanul este povestea lui Gregor Samsa, care se trezeşte în patul lui, după o noapte tulbure, şi îşi dă seama că s-a metamorfozat într-o insectă monstruoasă. Imaginea insectei, cu pălărie pe cap şi o valiză în mână, deschizând o uşă (simbol al metamorfozei), este inclusă între literele logoului, care par formate din alte insecte.

Franz Kafka s-a născut pe 3 iulie 1883, la Praga (pe atunci parte a Imperiului Austro-ungar) şi a fost un scriitor evreu de limbă germană. A început să scrie în 1908, primele sale lucrări fiind publicate în acea perioadă. Romanele sale sunt caracterizate printr-o viziune halucinantă, grotescă şi ciudată asupra realității, marcată de expresionism și suprarealism, în care condiția tragică a omului este reprezentată parabolic.

Lucrări cu teme complexe

Romanele şi nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic („Procesul”, 1925, „Colonia penitenciară”, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice („Castelul”, 1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane („Metamorfoza”, 1915).

Impresia de coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, în formă de parabolă, obsesivă, notează Mediafax.

Kafka a suferit de o depresie cronică, de care a încercat să se vindece prin mijloace naturiste, însă, în 1917, a fost diagnosticat cu tuberculoză. Internat într-un sanatoriu din Italia, starea sănătății i s-a agravat și, din 1922, nu a mai putut lucra. A urmat un nou tratament într-un sanatoriu din Kierling, lângă Viena, care însă s-a dovedit ineficient. Pe 3 iunie 1924, Franz Kafka a murit.

Manuscrise salvate- testament nerespectat

După moartea sa, ceea ce a rămas din operele sale – mare parte necunoscute publicului până atunci – a fost publicat de poetul Max Brod, prietenul și legatarul său testamentar, pe care scriitorul îl rugase să ardă manuscrisele, lucru pe care acesta nu l-a dus la îndeplinire.

Anul trecut, un tribunal israelian a ordonat ca arhivele scriitorului Max Brod, ce conţineau texte scrise de Franz Kafka, să fie transferate Bibliotecii Naţionale a Israelului, punând astfel capăt unor controverse care s-au întins pe durata a peste patru decenii. Instanţa a considerat că manuscrisele din colecţia Brod trebuie să fie remise Bibliotecii Naţionale din Ierusalim, potrivit dorinţei exprimate de Max Brod.

La vreme de război

Mai precis, Max Brod, neţinând cont de ultima dorinţă a prietenului său, a păstrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, în 1939, când s-a refugiat la Tel Aviv, după invadarea Cehoslovaciei de trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv în 1968 şi le-a lăsat prin testament secretarei şi presupusei sale amante Ester Hoffe. Când aceasta a murit, în 2007, la vârsta de 101 ani, cele două fiice ale sale, Eva Hoffe şi Ruth Wiesler, au moştenit această colecţie de documente.

În testamentul său, Max Brod i-a cerut secretarei sale Ester Hoffe să doneze la rândul ei toate bunurile sale, evaluate la mai multe milioane de dolari, „Universităţii ebraice din Ierusalim sau Bibliotecii municipale din Tel Aviv sau unei alte instituţii din Israel sau din străinătate”.

Însă fosta secretară, decedată în 2007, şi-a lăsat toate bunurile celor două fiice ale sale, iar colecţia Brod a devenit astfel subiectul unor aprige dispute între instituţii universitare, arhivele naţionale germane şi israeliene şi moştenitorii lui Ester Hoffe.

Lungul drum către Israel

La începutul procesului deschis contra moştenitorilor acesteia, în 2009, statul Israel a solicitat să i se predea toate aceste documente, considerând că aceasta a fost ultima dorinţă a lui Max Brod, însă fiicele lui Ester Hoffe au spus că Brod a donat mamei lor acele arhive, iar Ester putea să dispună de ele după cum dorea.

Esther Hoffe, care a administrat averea lui Max Brod până la moartea ei, a vândut Arhivei naţionale germane manuscrisul romanului ,,Procesul”, pentru aproximativ două milioane de dolari. Biblioteca Naţională a Israelului a cerut, însă, Germaniei să predea acest manuscris.

De-a lungul anilor, şi alte documente din colecţia Brod au fost vândute unor colecţionari, în timp ce restul manuscriselor au fost depuse în seifurile unor bănci din Israel şi din Elveţia.

Anul trecut, însă, instanţa israeliană a decis că „textele lui Kafka, precum toată colecţia Brod, nu pot fi considerate un cadou al doamnei Hoffe pentru fiicele sale”.

Oren Weinberg, directorul Bibliotecii Naţionale a Israelului, a salutat atunci această decizie, despre care spunea că „va duce la îndeplinirea dorinţei lui Max Brod de a difuza operele lui Kafka în rândul iubitorilor de literatură din Israel şi din lumea întreagă”.

Foto credit: Wikipedia, Google

26
/06
/17

De numele cărţii „Sinaia, Oraşul Elitelor” scrisă de către arhitectul Dan Manea se leagă mai multe premiere. Ultima noutate absolută pentru piaţa cărţii din România este faptul că o carte despre oamenii, istoria şi arhitectura unui oraş a inspirat un film!

21
/06
/17

Mai multe scrisori în care fizicianul Albert Einstein prezenta unor colegi opiniile sale despre fizică, Dumnezeu și Israel, expediate în anii '50, au fost vândute în cadrul unei licitații organizate la Ierusalim, pentru suma de aproximativ 210.000 de dolari.

16
/06
/17

Editura Nemira publică în colecția Yorick de teatru și arte ale spectacolului cartea-eveniment a regizorului Lucian Pintilie, Bricabrac – o ediție revizuită și adăugită de autor. Volumul a fost declarat ”Cea mai bună carte străină” de Sindicatul Criticilor de Cinema din Franţa în 2010.

13
/06
/17

Miercuri, 14 iunie, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) găzduiește lansarea romanului „Iată-mă” de Jonathan Safran Foer, una dintre cele mai aşteptate cărţi Humanitas Fiction din această vară şi bestseller al editurii la Bookfest 2017, din care vă invităm să descoperiți un fragment.

13
/06
/17

Luni, 19 iunie, de la ora 19.00, Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – continuă cu scriitorul Lev Grossman, invitat prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, coordonatorul colecției. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

01
/06
/17

Aventurile lui Sacha în Castelul Fermecat, cartea pentru copii scrisă de Iulian Tănase și ilustrată de Alexia Udriște, care a fost bestseller-ul editurii Nemi la Bookfest 2017, ajunge mai aproape de copiii din Timișoara, Iași, Brașov, București și Sibiu.

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

Page 1 of 6712345...102030...Last »