Legenda primului maratonist
https://www.ziarulmetropolis.ro/legenda-primului-maratonist/

În anul 490 înainte de Hristos, oraşele Atena şi Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perşii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena şi Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspiraţie pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

Un articol de Cristina Drăgulin|13 mai 2014

Cum așa? Philippides (530 î.Hr.-490 î.Hr.) a fost trimis de către magistrații atenieni în Sparta pentru a cere ajutor când perșii au debarcat în Golful din satul Maraton, de lângă Atena. Povestea spune că el a alergat aproape 240 de kilometri în două zile.

Conduși de către generalul atenian Miltiade, grecii i-au învins pe perși la Maraton. După victorie, legenda povestește că Philippides a alergat peste 40 de kilometri de la Maraton până la Atena pentru a anunța rezultatul luptei. Ajuns acolo, el a mai avut suflare să spună „Bucurie vouă, noi am câștigat!”, prăbușindu-se apoi mort la pământ, răpus de oboseală.

Philippides a fost, așadar, primul maratonist. Chiar și dacă legenda nu este pe de-a-ntregul adevărată, numele disciplinei sportive „maraton” provine de la satul cu același nume din Grecia.

Astăzi, maratonistul este atletul specializat în cursa de alergare, care se desfășoară pe o distanță de 42,195 de kilometri (distanţa dintre Maraton şi Acropola din Atena). Maratonul a fost o probă inclusă în programul Jocurilor Olimpice încă de la prima ediție modernă, din 1896, la Atena. Primul câștigător oficial al maratonului olimpic a fost un țăran tânăr, Spiridon Louis, numit apoi erou național al Greciei.

Cuvântul „maraton” mai este folosit în combinație cu alți termeni (ședință-maraton, negocieri-maraton, dezbatere-maraton, eveniment-maraton) pentru a desemna ședințe prelungite, negocieri lungi și dificile sau dezbateri laborioase, care nu se mai termină, ori evenimente care se desfășoară pe perioade lungi.



15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.