„Drept pentru care” și „decât o carte”. E corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/drept-pentru-care-si-decat-o-carte-e-corect/

Trăim secolul vitezei, vorbim repede, tastăm repede, aproape că am uitat cum se scrie de mână, cui îi mai pasă azi de virgule puse corect, de i-uri dublate, de forme incorecte ale cuvintelor, de expresii greşite?

Un articol de Monica Andronescu|9 august 2021

Important e să comunicăm. Să comunicăm isteric, cu disperare aproape, indiferent ce, indiferent cum. Gramatica e o poveste învechită… Motivele pentru care se scrie cu din ce în ce mai multe greșeli în limba română? Sunt nenumărate. Iar primul dintre ele este pregătirea defectuoasă în clasele primare și gimnaziale. Da, avem absolvenți de facultate și doctoranzi (mulți!) care nu știu să scrie corect, care nu știu unde să pună pârdalnica de cratimă și cărora i-urile le joacă feste. Ce să mai vorbim de virgule… Și după școală vine mass-media. E de-ajuns o seară la televizor ca să-ți sară în ochi (și-n urechi!) nenumărate greșeli de toate felurile. Prin urmare, folosirea greșită a unor cuvinte în limba română este aproape justificată… Am ales spre discuție trei dintre cele mai frecvente structuri folosite greșit în limba română actuală. Iată cum le puteți ocoli!

„Drept care” sau „drept pentru care”?

Este una dintre structurile cel mai des folosite greșit. Și de câte ori nu vi s-a întâmplat chiar dvs. să vă întrebați cum e corect. Cu „pentru” sau fără? „Mi-a tras o palmă, drept care mi-am luat bagajul și am plecat” sau „Mi-a tras o palmă, drept pentru care mi-am luat bagajul și am plecat”? Ei bine, corect este „drept care”, cea de-a doua formă fiind greșită. De ce? Pentru că, în această structură, prepoziția „drept” are sensul „pentru” și alăturarea celor două este pleonastică.

„Decât o carte” sau „Doar o carte”?

A devenit aproape un lux să auzi cuvântul „decât” folosit la locul lui. Pentru că la piață, pe stradă, în autobuz sau pe Facebook îți zgârie auzul când ți-e lumea mai dragă un „decât” trântit cum nu se poate mai nepotrivit. Și cumva, din motive misterioase, cuvântul „doar” a intrat în dizgrație, iar în locul lui, se bucură de mare prețuire cuvântul „decât”. Faceți un exercițiu și încercați să vă amintiți de câte ori pe zi auziți în jur exprimări precum „Am mâncat decât un sendviș” sau „Au fost decât trei oameni la întâlnire.” Și toate sunt greșite… De ce? Pentru că… în limba română, „decât” nu este sinonim cu „doar” sau cu „numai”, aşa cum greşit cred cei mai mulţi dintre vorbitori, şi nu poate fi utilizat fără să fie însoţit de adverbul de negaţie „nu”. Aşadar, este greşită folosirea lui în structura „Au fost decât trei oameni…”. Varianta corectă este: „Nu au fost decât trei oameni”. Întotdeauna însoțit de adverbul de negație: „nu”! Sau o altă variantă corectă este folosirea lui „doar”.

CORECT

„Au fost doar trei oameni.” SAU „Nu au fost decât trei oameni.”

GREȘIT

„Au fost decât trei oameni.”

15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.