„Protestează împotriva statului” sau „Protestează la adresa statului”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/protesteaza-impotriva-guvernului-sau-protesteaza-la-adresa-guvernului-cum-e-corect/

Nici că au existat vremuri mai prielnice protestelor. Motive de protestat are toată lumea. Timpul şi-a ieşit din matcă, vorba Marelui Will, iar oamenii îşi ies din pepeni din ce în ce mai des.

Un articol de Monica Andronescu|10 decembrie 2022

Toamna anului 2020. Se răcorește și mai ales persoanele ajunse la vârsta a treia colindă piețele în căutarea viitoarelor murături. Toamna asta, pensionarii, căci mai ales lor le e drag acest obicei, le culeg cu… masca pe față. Tot cu mască de protecție ar trebui să urce și în autobuzul care îi duce la piață. Dar unii se opun din varii motive. Alții vor chiar să protesteze „împotriva măștii”, cum citim în publicații și auzim în jur. În tramvai și în autobuz, mai ales dimineața, auzi că toată suflarea protestează „împotriva guvernului, împotriva președintelui, împotriva măsurilor sanitare” etc. etc. etc. Deschizi presa și citești, oriunde te-ai afla: „Poliția din Berlin a oprit protestul activiștilor împotriva măștii…” (www.ziarulfinanciar.ro), „Protest împotriva lui Gigi Becali” (www.digisport.ro), „Polițiștii francezi protestează împotriva Guvernului” (www.forbes.ro).

„Protestați, protestați, dar nu picați în capcană!” îți spui în gând. O capcană… gramaticală, nu vă gândiți la altceva! Și zâmbiți: în ziua de azi, să te gândești la o capcană… gramaticală e un… lux!

Și care ar fi capcana… protestelor? Nu, nu ele sunt capcana! Pentru democrație, ele sunt necesare ca aerul pentru om. Ca mai mereu, cuvintele întind capcane. Ele fac și desfac realități și oameni. Ele trădează oameni. Și felul cum folosim „protest” și „a protesta”, azi pe buzele tuturor, ne trădează.

Pentru că ne pândește cu un pleonasm. E simplu. „A protesta împotriva” și, respectiv, „protest împotriva” sunt pleonasme. De ce? Pentru că „a protesta” înseamnă „a manifesta o împotrivire faţă de ceva, a-și exprima dezaprobarea față de ceva, a se opune”. Așadar, protestăm „la adresa guvernului”, nu „împotriva guvernului”. Exprimarea corectă din punct de vedere gramatical ar fi sunat, deci, puțin altfel: „(…) protestul activiștilor la adresa măștii”, „Protest față de Gigi Becali” sau „Polițiștii francezi protestează la adresa guvernului”. Altfel, pe scurt, dacă „a protesta” înseamnă „a te împotrivi”, sens moștenit de la străvechiul „protestari” din latină, cum te-ai putea „împotrivi împotriva”?

Un lux, carevasăzică, să te ocupi de arta cuvintelor, fundamentală în societate! Chiar și sau mai ales într-o societate în care totul se amestecă precum în Turnul Babel – ideile și, prin urmare, cuvintele, o societate care cultivă asiduu aparențele și are nevoie de proteste pentru a-și păstra sănătatea șubredă. Protestați, protestați, dar nu „împotriva neregulilor”, ci „la adresa neregulilor”!

15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.