A murit cantareata de opera Galina Visnevskaia
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-cantareata-de-opera-galina-visnevskaia/

Cântăreaţă de operă, de renume mondial, Galina Vişnevskaia, a murit marţi, la domiciliul său din capitala rusă, la vârsta de 86 de ani, a anunţat Centrul de operă din Moscova, înfiinţat de ea, transmit AP şi Eho Moskvî. În epoca sovietică, celebra soprană, împreună cu soţul său, marele violoncelist Mstislav Rostropovici, au sfidat regimul de […]

Un articol de Andrada Văsii|12 decembrie 2012

Cântăreaţă de operă, de renume mondial, Galina Vişnevskaia, a murit marţi, la domiciliul său din capitala rusă, la vârsta de 86 de ani, a anunţat Centrul de operă din Moscova, înfiinţat de ea, transmit AP şi Eho Moskvî.

În epoca sovietică, celebra soprană, împreună cu soţul său, marele violoncelist Mstislav Rostropovici, au sfidat regimul de atunci şi l-au adăpostit la vila lor pe scriitorul disident Aleksandr Soljeniţîn, fapt pentru care au fost privaţi de cetăţenia sovietică, fiind nevoiţi să plece în exil. Însă şi înainte de acest caz, Vişnevskaia şi Rostropovici, care erau căsătoriţi din 1955, făceau uz de celebritatea lor pentru a le veni în ajutor prietenilor aflaţi în dizgraţia autorităţilor.

‘Ei l-au găzduit pe Soljeniţîn în momentul în care el nu avea unde trăi, chiar dacă ştiau că autorităţile nu îi vor mângâia pe umăr pentru aceasta’, a spus Ludmila Alekseeva, fostă disidentă din perioada sovietică, în prezent şefa prestigiosului Grup Helsinki pentru drepturile din Moscova.

După ce Soljeniţîn a fost expulzat din ţară, Vişnevskaia şi Rostropovici au părăsit Uniunea Sovietică, cu cele două fiice ale lor, în 1974. Ei au trăit la Paris şi, apoi, la Washington, şi au fost deposedaţi de cetăţenia sovietică în 1978.

S-au întors în Rusia după prăbuşirea URSS şi s-au implicat în activităţi publice şi de caritate. Rostropovici, care a fost al treilea soţ al Galinei Vişnevskaia, a murit în 2007.

Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov, cel care i-a redat cetăţenia cuplului Vişnevskaia-Rostropovici în anul 1990, a elogiat disponibilitatea lor de a-i ajuta pe alţii. ‘Ei au fost nişte oameni care nu numai că au excelat în artă, dar şi i-au ajutat pe cei care au avut nevoie’, a spus ex-liderul sovietic.

Vişnevskaia s-a născut în 1926 la Leningrad, azi Sankt-Petersburg. Părinţii săi s-au separat pe când avea cinci ani, fiind crescută de bunica ei. În timpul asediului Leningradului, a rămas în oraşul terorizat de foamete şi bombardamente şi a servit ca voluntar, ajutând la apărarea oraşului de raidurile Luftwaffe.

În anul 1952 intră la Teatrul Bolşoi din Moscova, iar un an mai târziu îşi va face debutul cu rolul Tatianei din ‘Evgheni Oneghin’. Pe scena acestui teatru va cânta timp de douăzeci de ani, interpretând zeci de roluri de soprană în opere ale clasicilor ruşi şi europeni. Regretatul Boris Pokrovski, fost director al Bolşoi, spunea despre Vişnevskaia că are ‘abilităţi extraordinare muzicale şi vocale, farmec teatral, un temperament aprins, naturaleţe pe scenă şi o sinceritate dezarmantă’.

Dmitri Şostakovici, prieten apropiat şi vecin, a scris pentru ea două cicluri de cântece şi o orchestraţie la ‘Cântece şi dansuri ale morţii’ de Musorgski. Benjamin Britten a vrut ca soprana să facă parte din prima versiune a ‘War Requiem’ în 1962, dar autorităţile au împiedicat-o să părăsească Uniunea Sovietică. Vişnevskaia şi-a făcut debutul la Metropolitan Opera în 1961 cu Aida şi a cântat prima Liu din Turandot pe scena La Scala în 1964. În 1966, ea a fost recompensată cu titlul de Artist al Poporului din URSS.

O altă divă a operei ruse, Elena Obrazţova, vorbeşte despre Vişnevskaia ca despre o perfecţionistă.’Tot ce a făcut, a făcut bine’, a afirmat artista, într-o declaraţie pentru RIA Novosti. ‘Ea a fost foarte exigentă cu ea însăşi, nu doar cu ceilalţi’, a adăugat Obrazţova.

Vişnevskaia, care a supravieţuit celor două fiice ale sale, va fi înmormântată vineri la Cimitirul Novodevici din Moscova, alături de soţul ei.

Preşedintele Vladimir Putin a trimis condoleanţe, elogiind cântăreaţa pentru ‘talentul său remarcabil, voinţa puternică, nobleţea şi demnitatea sa’. Şi reprezentantul lui Putin pentru relaţiile internaţionale în domeniul culturii, Mihail Svîdkoi, a deplâns moartea ei ca pe o ‘mare pierdere nu numai pentru Rusia, ci şi pentru cultura lumii’.

Sursa: Agerpres

07
/11
/16

Am luat la bani mărunţi cinematografia română din epoca sa modernă, mai exact din anii ’50 şi până astăzi, şi am ales cele mai bune şi mai îndrăznețe debuturi de ficţiune. Zece titluri semnate de regizori reprezentativi din mai multe generaţii.

06
/11
/16

Romanul de dragoste are milioane de fani în toată lumea, iar de-a lungul istoriei multe dintre titluri au iscat scandaluri serioase. Ziarul Metropolis vă oferă un top al celor mai frumoase romane de dragoste din toate timpurile, zece povești pe care trebuie să le citești într-o viață.

06
/11
/16

Aflată în vacanță, după înceheierea Turneului Campioanelor de la Singapore, jucătoarea de tenis Simona Halep s-a relxat, joi seară, la un spectacol de teatru în București. Numărul 4 WTA a ales Teatrul Metropolis, unde a văzut "Jake şi femeile lui", un spectacol de Neil Simon, în regia lui Claudiu Goga, cu Ştefan Bănică jr în rolul principal.

05
/11
/16

Relansat pe platforma gratuită Cinepub, „Glissando”, filmul cu care Mircea Daneliuc participa în 1985 la Festivalul de la Veneția, se numără printre cele câteva opere cinematografice din timpul comunismului care au căpătat o faimă ce poate împiedica judecarea lor lucidă în prezent.

04
/11
/16

Napoli începe, cu adevărat, acolo unde se termină tot ce credeați până acum despre frumusețe. Nu există loc mai frumos în partea noastră de lume, orice v-ar spune propaganda, înțelegeți dumneavoastră? Dar – la fel ca la unele tablouri – ca să puteți cuprinde toată această frumsețe, Marea Frumusețe!, trebuie să vă îndepărtați. Dacă îl priviți de aproape, atunci Napoli...

04
/11
/16

Prestigiosul premiu Goncourt, cel mai important premiu al literaturii francofone, a fost câștigat, ieri, de scriitoarea Leila Slimani pentru romanul „Chanson douce”. Romanul ei, "Chanson douce", o povestire atroce bine construită, relatează asasinarea a doi copii de către doica lor.

04
/11
/16

Meryl Streep va primi la Globurile de Aur din 2017 premiul pentru întreaga activitate Cecil B DeMille. Cu 29 de nominalizări la Globurile de Aur și 19 la Oscar, Meryl Streep este cea mai nominalizată actriță din istoria Hollywoodului.

04
/11
/16

Editura Nemira lansează în această toamnă VORPAL, o colecţie de poezie coordonată de Svetlana Cârstean. Vorpalul e arma absurdă, dar eficientă şi impecabilă, care apare în poemul Jabberwocky din „Alice în Ţara oglinzilor“. Armă uneori jucăuşă şi periculos de inteligentă ca „Dodiile“ lui Florin Dumitrescu sau provocatoare şi stranie ca „Sistemele de fixare şi prindere“ ale Ştefaniei Mihalache - primele două volume din colecţie.

04
/11
/16

Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu prezintă duminică, 20 noiembrie, de la ora 20:00, proiecţia de gală a filmului „Inimi cicatrizate” în regia lui Radu Jude. Evenimentul va avea loc în prezenţa regizorului şi va fi urmat de o sesiune Q&A (întrebări şi răspunsuri) moderată de Oana Stoica, critic de teatru şi curator al Festivalului Tânăr de la Sibiu.

03
/11
/16

Autorul celebrelor „mușatisme”, care sunt bijuterii ale paradoxului comic, n-a făcut școală de teatru, dar a scris pentru actor, publicând în „Rampa” și „Adevărul”. Observatorul ironic al vieții, acidul și jovialul umorist, a trăit între 22 februarie 1903 și 4 noiembrie 1970.

03
/11
/16

Povești despre dragoste, prietenie și cărți, cu o lectură performativă din romanele „Blogstory” și „Deviații de Stereo”, iată ce ne propun Nora Iuga și Ioana Cristina Casapu, pentru seara zilei de 5 noiembrie, pe care ne invită să o petrecem împreună la Point, de la ora 18.00.

03
/11
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită sâmbătă, 5 noiembrie, ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului „O paranteză în timp” a celebrei scriitoare britanice Jeanette Winterson, publicat în traducerea lui Vali Florescu, în colecţia „Raftul Denisei“, în cadrul Proiectului Hogarth Shakespeare.