Belluccienilor, opriţi timpul!
https://www.ziarulmetropolis.ro/belluccienilor-opriti-timpul/

Mă sună redactorul-şef al ziarului nostru să îmi pună în vedere că astăzi îndrăgita actriţă Monica Bellucci împlineşte frumoasa, deşi scandaloasa vârstă de cincizeci de ani. Îmi sugerează, nu-mi impune, să scriu ceva la obiect, nu o odă, dar, probabil, ceva să placă la toată lumea.

Un articol de Andrei Crăciun|30 septembrie 2014

Nu-l știam belluccian, cum îi cunosc pe mulți alți ziariști, inclusiv redactori-șefi, sau măcar adjuncți, oameni cu stare, cu funcție, cu nevastă, cu copil acasă, nicidecum ratați social și financiar, ca mine.

Belluccienii sunt o rasă aparte între bărbați, trebuie să admit. Aceștia iubesc îndeosebi ideea de Monică de altădată, de femeie frumoasă în sensul originar, de dinainte de delirul plasticienilor. Bellucci e o icoană (cum spun profanii consumeriști) a splendorii mediteraneene și nu pentru calitățile ei actoricești își fac atâția și atâția din domnia sa chip cioplit. Oameni în toată firea păcătuiesc biblic, în gând, zăpăciți de nurii, arareori expliciți, ai doamnei.

Fenomenul mi se pare semnificativ. Vă invit să nu îl bagatelizați, să nu îl frivolizați excesiv. Bellucci la cincizeci de ani! – asta nu e o știre, nu e o vârstă doar pentru frumoasa italiancă. E o vârstă mai ales pentru ceilalți, pentru cei care o iubesc, în ascuns. Ea va continua să fie splendidă, ca o nouă Sophie Lauren. Dar timpul trece și borna aceasta e incredibilă. Când s-a ajuns aici? Cum s-a ajuns aici?

Mai departe, important e alt aspect: viitorul. Belluccienii vor rămâne cantonați în tinerețea Monicăi, mi-e clar. Am citit cândva pe o plasmă spânzurată într-o stație de metrou bucureștean că primul său rol important a fost o scurtă apariție într-un film despre Dracula. Era începutul anilor `90. Așa o fi fost. Dar acestea toate sunt apuse (tempi passati!), căci orice vreme cunoaște un amurg. Viitorul însă?

Ce se va întâmpla de-acum? Căci formele generoase nu mai au căutare. Esteticul s-a clișeizat într-un periculos unisexualism. Iconic astăzi a ajuns hidosul de ieri. Revoluția aceasta esențial greșită mi se pare fundamentală, această dereglare a minții comune a contemporanilor noștri este îngrozitoare. De aceea, curgerea timpului în contra Monicăi Bellucci înseamnă de fapt curgerea timpului în contra noastră – a tuturor celor care găsim în normele noilor generații pur și simplu un atentat la cultura frumosului.

Astăzi se depășește un prag, poate încă nu vizibil, dar nu mai puțin existent. Cu apusul belluccienilor, poate chiar cu trecerea lor în neființă și apoi în uitare, intrăm tot mai decis, probabil definitiv, în epoca urâtului divinizat.

08
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Alegoria nu e un gen cinematografic uşor. Mai ales când e vorba de una deopotrivă existenţială şi politică, aşa cum se vrea "Spiritele din Inisherin".

05
/02
/23

Cele trei cărţi de cronici de film publicate de Romulus Rusan în anii `70-`80 au fost reeditate recent, într-un singur volum şi într-o ediţie de lux, în seria de autor pe care i-o dedică Editura Spandugino. O apariţie demnă de a fi salutată şi un bun pretext de recitire.

02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.