„Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima. Spiritul japonez, la Humanitas Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samuraiului-astazi-de-yukio-mishima-spiritul-japonez-la-humanitas-cismigiu/

Librăria Humanitas de la Cişmigiu a găzduit, zilele trecute, prima Seară Japoneză a toamnei, organizată de Centrul de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru în parteneriat cu Universitatea Româno-Americană şi Editura Humanitas.

Un articol de Judy Florescu|20 septembrie 2014

Tema serii a fost cartea „Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima, care a fost dezbătută de Excelența Sa, Kanji Tsushima, fostul ambasador al Japoniei la București, Ștefan Liiceanu, , Mirela Murgescu, profesor universitar de istorie, Elisabeta Lasconi, critic literar și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Șerban Georgescu

Șerban Georgescu

Am ales să-mi petrec perioada de vacanță cu Mishima și Kawabata, fără internet și televizor. Referitor la „Calea samuraiului astăzi”, noi la Centrul de Studii Româno-Japoneze avem o relație specială cu acest titlu. Prima seară japoneză de la Humanitas a avut loc acum 7 ani pe când lansam audiobook-ul Calea Samuraiului astăzi în lectura lui Cezar Paul Bădescu. – Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru

Mirela Murgescu

Mirela Murgescu

Foarte mulți samurai, membri ai familiilor de samurai sau chiar foști samurai,  sunt artizanii Japoniei moderne. Sunt cei care au intrat în guvern, au făcut noua politică. Au dezvoltat activități economice. În același timp însă în secolul XIX și secolul XX asistăm la o revalorizare a valorilor samuraiului. Din cauza modernizării care venea din vest, societatea japoneză își dă seama că are nevoie de un liant pentru o nouă identitate, care să o țină unită în jurul împăratului și în jurului modernității care venea peste ea. – Mirela Murgescu, profesor universitar

Elisabeta Lasconi

Elisabeta Lasconi

„Calea samuraiului  astăzi” mi-a oferit cheia spre înțelegerea lui Yukio Mishima în trei direcții: mai întâi ca personalitate literară, una dintre cele mai neobișnuite  a secolului XX, nu numai din literatura japoneză. Yasunari Kawabata recunoștea că un scriitor ca Yukio Mishima se naște o dată la 300 de ani. A doua pistă pe care mi-a deschis-o cartea era spre înțelegerea spiritului japonez, ca să înțelegi cărțile lui Mishima trebuie să citești prima dată Calea Samuraiului. Am mai înțeles dubla fascinație a Extremului Orient față de Occident și al Occidentului față de Extremul Orient. Yukio Mishima avea o fascinație pentru Grecia și filosofia greacă. – Elisabeta Lasconi, critic literar

foto: Yukio Mishima –  Centrul de Studii Româno-Japoneze

08
/10
/20

Romanele „Povestea slujitoarei” de Margaret Atwood și „Oameni anxioși” de Fredrik Backman, din colecția „musai” a Editurii Art, și autobiografia lui Elton John, recent apărută în limba română la Editura Publica, sunt trei dintre recomandările de lectură pe care vi le propunem în această lună.

22
/09
/20

Editura Arthur face primul pas în asumarea unei noi identități vizuale care debutează cu anunțarea noului logo și, plecând de la acesta, va continua cu transformarea tuturor colecțiilor și proiectelor Arthur.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

04
/09
/20

„Bărbatul cu haină roșie” de Julian Barnes, „Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide” de Rachel Louise Snyder și „Biblioteca de la miezul nopții” de Matt Haig, propuse de Editura Nemira, se numără printre cele mai așteptate apariții literare în această toamnă.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!