Cine va lua Nobelul pentru literatură după Bob Dylan?
https://www.ziarulmetropolis.ro/cine-va-lua-nobelul-pentru-literatura-dupa-bob-dylan/

Cine va lua Nobelul pentru literatură după Bob Dylan? Aceasta este marea întrebare care generează polemici serioase în saloanele literare, în contextul în care membrii Academiei suedeze ar putea să facă o alegere mai puţin controversată, lăsându-se tentaţi în acest an de propriul lor spirit academic, notează AFP.

Un articol de Petre Ivan|3 octombrie 2017

În cenaclurile critice, dar și în preajma cafenelelor literare, se vorbește despre un laureat desemnat prin consens în 2017 (al cărui nume va fi făcut public joi), pentru a-i urma pe lista câștigătorilor Nobelului pentru literatură lui Bob Dylan, trubadurul din Minnesota al cărui premiu din 2016 a făcut să curgă valuri de cerneală în lumea întreagă și i-a supărat foarte tare pe apărătorii conservatori ai „templului Nobel”.

Academia este în realitate o societate foarte discretă și nu trebuie să ne așteptăm la o senzație în acest an – Clemens Poellinger, critic literar la cotidianul suedez Svenska Dagbladet.

După Gao Xingjian în 2000 și Mo Yan în 2012, un scriitor de limbă chineză, Yan Lianke — laureatul premiului Franz Kafka în 2014 — pare să fie marele favorit din acest an.

Revin frecvent în discuțiile pasionaților de literatură italianul Claudio Magris, kenyanul Ngugi wa Thiang’o, canadianca Margaret Atwood, franco-libanezul de origine siriană Adonis: lista favoriților este pe cât de lungă pe atât de incertă.

Ceea ce s-a întâmplat anul trecut a fost cu adevărat special. Cred că în acest an vom avea un romancier sau un eseist, originar din Europa. Exact contrariul lui Bob Dylan. De asemenea, Portughezul Antonio Lobo Antunes și albanezul Ismail Kadare au șanse serioase. Membrii Academiei Suedeze ar putea la fel de bine să o desemneze câștigătoare pe Margaret Atwood, al cărei roman „The Handmaid’s Tale” a fost adaptat într-un serial TV de mare succes, sau pe Ngugi wa Thiong’o, un preferat al site-urilor de pariuri online, dar este perfect posibilă și ipoteza ca un scriitor deloc cunoscut să câștige Nobelul în 2017-  Bjorn Wiman, șeful paginilor de cultură la Dagens Nyheter.

Foto: Nobelul pentru literatură – facebook

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

16
/01
/23

Tatiana Ernuțeanu, poetă, eseistă și publicistă, a publicat recent volumul „Buletin de știri blues“, la Editura Tracus Arte (2022) și volumul „Carne, visuri si oase triste uitate în Hydra“, Editura Eikon (2020). Scrie pentru revistele Forbes Life și Psychologies.

11
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întâlnire cu tema „Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil” – dialog pornind de la cel mai recent număr al revistei Lettre Internationale. Dezbaterea este organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții.

10
/01
/23

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11.00 - 13.00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

22
/12
/22

Luna aceasta, în cadrul colecției Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M a apărut ediția în limba română a unei cărți mult-așteptate: „Infinitul într-o trestie” de Irene Vallejo, cartea de eseu care, acum doi ani, a ținut primele pagini ale ziarelor de cultură din Spania, fiind recompensată cu două dintre cele mai importante distincții: Premiul Național pentru Eseu și Premiului Ojo Crítico. Ulterior, cartea lui Irene Vallejo a cucerit spațiul cultural internațional, fiind în curs de traducere în peste 30 de limbi.

20
/12
/22

Miercuri, 21 decembrie, de la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?", în care Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnice din București, unde predă cursuri de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private, cercetător și unul dintre inițiatorii programului Innovation Labs, analizează problemele și potențialul structurilor digitale care fac din ce în ce mai mult parte din viețile noastre.