Colecția „Dan şi Liana Nasta”, la Muzeul Colecțiilor de Artă
https://www.ziarulmetropolis.ro/colectia-dan-si-liana-nasta-la-muzeul-colectiilor-de-arta/

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei „Dan şi Liana Nasta”, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soţii Mihai şi Elena Nasta, nepoţii colecţionarilor.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2019

Colecţia a fost donată muzeului în memoria cunoscutului colecţionar şi om de teatru şi film, care şi-a dedicat, alături de soţia sa, întreaga viaţă formării acesteia.

Piesele care au decorat casa celor doi din cartierul Cotroceni, deschisă în permanenţă iubitorilor de frumos, alcătuiesc o colecţie eclectică, cea mai importantă parte a ei fiind transferată pe simezele şi în spaţiile de conservare ale muzeului. Donaţia, constând în 769 de piese, cuprinde artă plastică europeană şi românească (pictură, sculptură, grafică), precum şi artă decorativă europeană, orientală şi românească (textile, mobilier, ceramică, sticlă, metal, piatră şi lemn policrom), provenite din diferite spaţii geografice şi epoci artistice. La acestea se adaugă şi o serie de piese arheologice, datând din Neolitic şi până în Antichitatea târzie.

Ȋnainte de a fi expusă, o selecţie reprezentativă pentru ansamblul colecţiei a făcut obiectul unui atent demers de restaurare, conservare şi cercetare, asigurat integral de specialiștii muzeului.

Dan Nasta (Bucureşti, 1919 – Bucureşti, 2015) a fost o figură proeminentă a teatrului şi cinematografiei româneşti, profesând, de-a lungul unei îndelungate şi bogate cariere, ca actor, regizor, scenarist, scenograf şi teoretician al teatrului. Ca actor, a făcut parte din distribuţiile unor producţii cinematografice precum Insula comorilor (regia Sergiu Nicolaescu, 1975), Vlad Țepeș (regia Doru Năstase, 1979), Bietul Ioanide (regia Dan Pița, 1980), Blestemul pământului, blestemul iubirii (regia Mircea Mureșan, 1980), Semnul șarpelui (regia Mircea Veroiu, 1981). A fost distribuit în numeroase roluri de teatru încă din perioada interbelică, regizând el însuşi spectacole precum Despot Vodă (Teatrul Naţional din Iaşi, premiera: 21 februarie 1958), Hamlet (Teatrul de Stat din Timişoara, premiera: 25 martie 1961), Richard al III-lea (Teatrul de Stat din Sibiu, premiera: 13 iulie 1969), Don Carlos (Teatrul Naţional din Iaşi, premiera: 27 noiembrie 1980). A semnat, totodată, scenografia unor spectacole, între care Horia (Teatrul Bulandra, premiera: 15 iunie 1956), spectacolul Hamlet de la Timişoara, deja menţionat, Ritual pentru Constantin Dimitrie Antioh Cantemir (Teatrul Nottara, premiera: 17 februarie 1974).

Vă propunem să descoperiţi în pragul Sărbătorilor un ansamblu format din obiectele extrem de valoroase din punct de vedere artistic, istoric şi documentar în mijlocul cărora au trăit şi au creat în tihnă, iubire şi coeziune intelectuală soţii Dan şi Liana Nasta!

Deschidere: sâmbătă, 14 decembrie 2019

Locul: Muzeul Colecţiilor de Artă, corp a, etaj I (Calea Victoriei 111)

Program de vizitare: sâmbătă – miercuri, 10:00 – 18:00

Tarif: 10 lei (gratuit în prima zi de miercuri din fiecare lună)

Ora limită de acces: 17.00

28
/04
/23

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația Culturală „Grigore Bradea” vă invită la vernisajul expoziției realizate de Florin Tamba – laureat al Premiului „Grigore Bradea” 2021. Vernisajul expoziției de sculptură are loc vineri, 5 mai 2023, de la ora 18:00, la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud. Expoziția va fi prezentată de istoricul de artă Vasile Duda.

27
/04
/23

Finalul lunii aprilie aduce încă două vernisaje în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă. De pe 26 aprilie și până pe 6 iunie, la Kulterra Gallery (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106), se poate vedea expoziția „Călătorii” a artistei Ioana Badea, ce explorează drumuri, și nu destinații, făcute atât cu pasul, cât și cu gândul și între 29 aprilie și 13 mai artistul Bogdan – George Negulescu aduce în spațiul-acvariu din B-dul Carol, nr. 53 expoziția ”Red my mind”.

27
/04
/23

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico se va desfășura, în perioada 27 aprilie - 2 mai 2023, în orașul Logroño (Spania), iar România va fi din nou prezentă, cu instalația „Fresaˮ/„Căpșunăˮ, realizată de arhitecta Oana Stănescu. Participarea României la această ediție a Festivalului este susținută de Institutul Cultural Român de la Madrid, partener al Festivalului, cu sprijinul Uniunii Arhitecților din România.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

20
/04
/23

Spotlight – Bucharest International Light Festival revine între 21 şi 23 aprilie la Bucureşti cu noi experienţe şi locaţii în premieră. Cea de-a şaptea ediţie Spotlight Festival se numeşte ”Geometry of the City” şi transformă Calea Victoriei şi ARCUB – Hanul Gabroveni prin spectacole de video mapping, proiecţii de lumină şi instalaţii multimedia din Franţa, Austria, Ungaria şi România.

20
/04
/23

Expoziția colectivă centrală Chronic desire – Sete cronică, inaugurată odată cu Deschiderea Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, va avea finisajul în acest sfârșit de săptămână. Evenimentul ce se va desfășura pe parcursul a trei zile va conține ateliere, dezbateri, performance, tururi ghidate și concerte care intră în dialog cu sau activează lucrările din expoziție.

10
/04
/23

La începutul lunii, ca într-un city break în care au devorat tot ce se putea în materie de artă contemporană, mai mulți membri ai Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European au văzut tot ce are de oferit Timișoara în prezent, în muzee, săli de spectacol și spații neconvenționale. Expresia redundantă, care a fost rostită de mai mulți parlamentari europeni a fost: „Cum putem să ajutăm“?