Cultura produce mai mulţi bani în Franţa, decât industria auto sau industria luxului
https://www.ziarulmetropolis.ro/cultura-produce-mai-multi-bani-in-franta-decat-industria-auto-sau-industria-luxului/

Cultura şi creaţia – muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video – generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cea generată de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.

Un articol de Corina Vladov|7 noiembrie 2013

Cultura şi creaţia – muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video – generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cea generată de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.

Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Sectorul ICC are 1,2 milioane de angajaţi, care reprezintă 5% din forţa de muncă internă, şi include „muncitori calificaţi şi necalificaţi, atrăgând în special tineri”.

ICC a generat o cifră de afaceri totală de 74,6 miliarde de euro, dacă se adaugă şi aceea generată de activităţile indirecte (care atrag 20% din forţa de muncă internă).

Programul „Panorama economică a industriilor culturale şi creative” (ICC), primul de acest gen, a fost realizat la iniţiativa „France créative”, o nouă platformă ce grupează actorii din acest sector, care doresc să promoveze un discurs pozitiv despre cultură destinat publicului larg şi factorilor de decizie, dar şi să se afirme cu tărie în faţa uriaşilor din domeniul digital (Google, Apple, Facebook, Amazon).

cultura louvre

Muzeul Luvru are o importanţă majoră în turismul care promovează cultura franceză

Obiectivul acestui program este acela de a anihila din faşă anumite idei auzite la Paris şi la Bruxelles, potrivit cărora cultura ar fi doar „un sac fără fund pentru finanţare şi subvenţii publice”.

Rata de angajare în domeniul industriilor culturale şi creative la nivelul Europei a crescut cu 3,5% în medie pe an, între 2000 şi 2007.

Cabinetul Ernst & Young a subliniat faptul că ICC-urile franceze s-au aliat cu companii lider pe plan mondial, precum Universal Music Group (filială a grupului Vivendi), Deezer, Hachette, iar cinematografia franceză este al doilea exportator mondial după Statele Unite şi că jocurile video franceze realizează 80% din cifra de afaceri din vânzări la export, notează Mediafax.

„Când ni se vorbeşte despre excelenţă, se evidenţiază în general farmacologia, aeronautica, produsele de lux, turismul, dar rareori este citată cultura, cu toate că acesta este unul dintre puţinele sectoare care au o balanţă comercială pozitivă”, a subliniat Marc Lhermitte, asociat al cabinetului Ernst & Young.

22
/09
/20

Editura Arthur face primul pas în asumarea unei noi identități vizuale care debutează cu anunțarea noului logo și, plecând de la acesta, va continua cu transformarea tuturor colecțiilor și proiectelor Arthur.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

04
/09
/20

„Bărbatul cu haină roșie” de Julian Barnes, „Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide” de Rachel Louise Snyder și „Biblioteca de la miezul nopții” de Matt Haig, propuse de Editura Nemira, se numără printre cele mai așteptate apariții literare în această toamnă.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).